Drumul Vieții

Capitolul 46

Capitolul 46.

Dante pov.

Stau chinuit pe scaunul din fata salonului ei , cred ca mi-au intepenit toate oasele din corp. Scaunul asta in ultemele ore cred ca mi-a devenit cel mai bun prieten in ultimele ore in care am crezut ca innebunesc datorita agoniei. Imi las coatele pe genunchi , imi pun capul in maini oftand adanc. Holurile spitalului care erau imbracate in gresie alba imaculata iar peretii de un albastru din ala care te duce cu mintea la iarba cruda, sunt din ce in ce mai aglomerate, imediat doctorii isi fac aparitia intrand in fiecare salon care ii iese in cale. Mirosul de spital imi face stomacul sa reactioneze urat. Ochii imi ustura datorita lacrimilor varsate. Nu imi vine sa cred ca Elaine sta de atata timp in operatie... In cateva momente urlete si hohote de plans se fac auzite. Imi ridic buimac capul din pamant privind in jur. In campul meu vizual vin o femeie cu un barbat si inca un baiat, imediat ii recunosc familia Elainei. Josh vine langa mine asezandu-si mana pe umarul meu parca incercand sa ma consoleze, ma uimeste faptul ca nu crede ca e vina mea , adica doar din cauza mea se afla ea in starea asta, practic sunt distrus! Oftez adanc.

-Uite, Mikel el mi-a ucis fetita!!! Jigodia asta!!!! Doamne , ce am facut atat de rau incat sa mi se ieie comoara intr-o fractiune de secunda?Ceeee?!!! Tipa femeia in timp ce isi pune disperata mainile in cap , plangand cu lacrimi amare ce imi rup sufletul. Barbatul , care este sotul ei o lua in brate strangand-o cu putere la pieptul lui, durerea din ochii lui e la fel de intensa ca a lui Josh dar nu face asa mult scandal ca Olivia care e mega furioasa. Nu inteleg de ce dar fiecare cuvant al ei ma lovi in inima. Are drepate...e vina mea! Din vina mea ea a ajuns in starea asta! Mi-a salvat viata!

-Doamna... incerc sa spun dar imediat veni doctorul , atat eu cat si Josh ne ridicam in picioare fiind atenti la doctor. Parintii ei se apropiau cu teama de corpul medical asteptandu-se la ce e mai rau.

-Copilul meu e...bine? Intreaba femeia cu o voce tremuranda. Doctorul ma atinti pe mine cu privirea, sta asa cateva secunde ca apoi scuturandu-si capul ca dintr-o transa isi intoarse capul spre femeia disperata afisand un zambet scurt.

-Da, e bine, este chiar constienta. Dar problema este ca inca nu este in afara oricarui pericol! Ne spune barbatul lejer, dap , evident ca intotdeauna dupa „dar" trebuie sa vina o veste proasta, era imposibil daca nu era asa! Cand eram si noi fericiti ca e constienta trebuia Einstein sa vina sa ne zica ca de fapt este inca in pericol!

-Domnisoara vrea sa il vada pe un anumit Dante! Insista sa il vada! Spune doctorul in timp ce se uita cand la mine cand la Josh, Josh ma apuca de umeri ca apoi sa fac un pas spre el.

-Eu sunt Dante! Ii spun cu capul in jos. Barbatul da afirmativ din cap ca apoi sa imi faca semn din mana spre o usa masiva alba, se pare ca acolo ii tine pe pacientii raniti gravi, nu am fost niciodata acolo dar cu teama ma apropii sa vad ce se petrece.

-Pe aici! Dupa ce imi spune asta i-o iau inainte , cu inima facuta cat de marimea unui purice ma apropii de salonul ei. Deschid usa cu mana tremuranda ca apoi sa imi tin respiratia pentru cateva secunde. In patul din fata mea se afla frumoasa mea, avea o mana in ghips, picioarele ambele ii erau rupte din cate se vede ... avea plasturi pe fata , atragandu-mi atentia un mic pansament de forma patrata pe obrazul ei drept, buza de jos ii era sparta , ochiul stang ii era unflat si vanat.... in jurul capului ei avea un pansament ce imi facu inima sa bata cu putere ....sper sa nu ii fi afectat creierul, in stanga patului sunt multe aparate ce ii monitorizeaza semnele vitale , se pare ca momentan sunt normale.... Fac un pas timid spre ea, ea imediat imi simte prezenta si isi ridica privirea, ii apare o umbra de zambet pe buze neputand sa zambeasca cu toata inima din cauza durerii. Imi trag un scaun langa patul ei , ignorand prezenta doctorului. Ea isi intoarce capul spre mine cu acei ochi stralucitori, incearca sa imi zica ceva dar nu poate. Isi lasa privirea in pamant dar eu ma intind usor spre ea, ii apuc barbia ridicandui-o si obligand-o sa ma priveasca.