Drumul Vieții

Capitolul 78.

Oameni buni, regret foarte tare ca abia acum am putut sa postez. Dar sper din suflet ca o sa va placa acest capitol! Am incercat foarte mult sa fie interesant. Va multumesc de intelgere si nu m-ar deranja daca v-ati impune si parera cu privire la aceste personaje! :)

Dante pov.

Stau meditand in liniste cum sa fac sa nu o pun prea mult in pericol pe Abbey. Sunt constient ca o pun in primejdie dar practic mai stiu si ca daca ar afla prin abdusrd de aceasta misiune mi-ar da foc la podoaba capilara in somn! Nu vreau sa ma risc nici mort!

Conduc de zori masina pana la depozitul in care este tinut Edik. Gandul in loc sa imi stea la drum, sta la nimeni altcineva ...decat Abbey! The Red Rosse intotdeauna va fi o enigma pentru cei din jur, in ultimele 3 zile a dat spargere dupa spargere doar pentru a-si face un renume. Partea haioasa e ca dupa ce le fura cele mai pretioase bijuterii, le vinde in state mai sarace care nu are cum sa stie ca acele bijuterii valoreaza atat de mult si ca ar fi furate, primind astfel o suma destul de mica, pe care o da la cei nevoiasi. Se vede ca fata asta inca are acea naivitate in inima ei iar asta ma chinuie! Nu imi convine ca niste muritori de foame care nu au auzit in viata lor de munca sa profite de bunatatea iubitei mele! Doamne...

-Dante, unde iti sta capul?

Noah isi flutura mana prin fata ochilor mei aducandu-ma in acest mod cu picioarele pe pamant. Imi intorc capul plictisit spre el amintindu-mi cu ocazia asta ca dragul de el este in masina mea. De ce? Nici acum nu am aflat!

-Si ... dupa ce mi-ai explicat cum ai ajuns la mine in masina. Cu scuze de vigoare dar inca nu am inteles cum.

Ii spun ridicandu-mi o spranceana , in timp ce ma asigur in oglinda retrovizoare pentru a intoarce pe linie continua. Abia acum mi-am dat seama ca am gresit drumul. Vezi ce face dragostea din tine? Nu erai asa inainte! Scapa de ea! Ea face in asa fel incat sa te prosteasca. Sa uiti de vechiul tine! Unde e vechea cruzime de care erai capabil? A disparut! Din ce cauza? Din cauza ei! Doar a ei! Nu mai esti atent la nimic din ce e in jurul tau! Lipsa de neatentie te poate duce la pieire . Fata asta este un drog pentru tine! Esti dependent de ea! Degeaba ai fugit de drogurile simple cand te-ai drogat exact cu cel mai puternic si mortal. Fata asta are puterea sa te omoare intr-o secunda, fata asta are acea putere in care doar intr-o milisecunda sa simti ca traiesti. Fata asta are atata influienta asupra ta, iar tu nici nu ai idee de asta! Ma incrunt usor , dand din mana ca si cum as alunga o musca. Constiinta asta ma face sa cred ca sunt bipolar! Oare sa am doua personalitati? De ce sunt doua voci in capul meu? Imi intorc capul , mai apoi, spre Noah ce ma analizeaza de parca as fi un exponat de pe Venus.

-Pai, ideea e ca nu ti-am explicat...

Imi spune nedumerit. Doamne, scapa-ma de prosti, ca sunt satul pana peste cap de ei. Cred ca e invazia prostilor de dau de ei la orice cotitura. Oftez , abtinandu-ma sa nu ii dau una peste ceafa, poate cu aceasta miscare il desteptam...

-Tu... chiar nu ai auzit de "a fi ironic"? Serios? Idiotule! Faza e ca eu stiam asta! Nu mi-ai zis deloc cum ai ajuns tu in masina cu mine! Tinand cont ca te-ai urcat in dreapta mea de parca erai la tine in masina! Incerc sa ii explic cu calm dar incep sa cred ca saracul nu e contaminat cu aceasta bacterie numita prostie. Acum sunt mai mult ca sigur ca asa s-a nascut... E o boala incurabila...din pacate!

-Aaaa, asta...pai ...am facut pana inainte sa ajung la centru iar acum masina mea este la service.

Opresc masina imediat cum aud asta. Toate masinile ma claxoneaza de parca am trecut prin fata lor. Le arat semnul victoriei ca apoi sa imi intorc capul la desteptul din dreapta mea.

-De ce ai oprit? Nu vezi ca strada asta e pustie?

-Coboara! Ii spun plictisit, aratandu-i chiar si usa.