Tomorrow (Vol. I-II)

Capitolul 43

Deci oamenii mei dragi şi frumoşi ((: aproape nimeni nu a înțeles ce se întâmplă cu capitolul anterior. A fost doar o pasă din trecut, deoarece v-ați întrebat măcar o dată ce a gândit Adam când s-a întâlnit cu Serena. Acest capitol e tot din perspectiva lui, din momentul nunții lui Serena cu Chris... apropo, ne apropiem de final.

Capitolul 43
În dragoste şi război totul e permis

Perspectiva lui Adam

Ah drace. Simt că înnebunesc pe fiecare moment ce trece. Simt că o iau razna tocmai înainte să fac cel mai nebunesc lucru din viața mea.
Nu o pot lăsa să facă asta. Ea e doar a mea, chit că am rănit-o adânc şi am făcut-o să sufere luni la rând.

Mi-am trecut mâinile prin păr şi mă plimbam agitat prin cameră în timp ce priveam pistolul ce se odihnea pe masă.

Nu o pot lăsa pe Serena să se căsătorească cu Chris. Ar fi ca o tortură pentru mine.

Ştiu că încă mă mai iubeşte. Ştiu asta.

Şi am suferit amândoi în mod egal.
M-am purtat ca un bădăran cu ea, dar mă doare şi mai tare ştiind că am făcut toate acele lucruri de bună voie. Dacă ştiam că mă voi îndrăgosti de ea...totul ar fi decurs altfel.

Şi poate că da... poate că ar fi trebuit să o las fericită cu altcineva. Poate merită altceva mai bun decât mine. Dar ar fi în zadar, nu poți fi fericit când eşti lângă cineva pe care nu îl iubeşti.

Mi-am scos telefonul din buzunar şi am privit ceasul. 10 a.m.
E devreme, încă nu au plecat spre biserică.

Când am aflat că face nunta cu Chris, am crezut că voi avea o criză de nervi.

Ea poate că nu mă va mai privi cu aceeaşi ochi ca înainte şi nu mă va mai reaccepta în viața ei. Dar trebuie să o opresc din a face un lucru pe care l-ar putea regreta toată viața.

Va ieşi urât dacă nu mă va asculta şi nu va pleca cu mine din biserică.
Sună urât asta, dar o vreau cu orice preț să fie din nou a mea. O ador din cap până în picioare chit că m-am comportat ca un porc tembel cu ea. Ştiu, realitatea e realitate şi daca o iubesc cu adevărat ar trebui să o las să îşi trăiască viața liniştită, dar nu pot. Ceva din lăuntrul meu e obsedat de ea. Dependent.

Mi-am pus ochelarii de soare pe ochi şi m-am pitit bine în scaunul mașinii ca nu cumva cineva să mă recunoască şi am aşteptat în linişte ca limuzina cu mult iubita mea mireasă să sosească.

Emoțiile erau mai mari ca ale Serenei, voiam să fac ceva pentru care aş suporta câțiva ani de închisoare.
De unde sunt aşa sigur că Serena încă mă iubeşte? Zâmbetul ei nu mai e acelaşi sincer şi imens, ochii ei nu mai prezintă acea sclipire care îmi intra la suflet. Ce i-am făcut nu a fost bine şi mă voi strădui din toate puterile să rndrept aceste fapte oribile. Nu îi promit că voi fi perfect, dar m-am schimbat, numai pentru ea. Aşa a fost dintotdeauna dragostea? Dureroasă şi înțepătoare? Nu voi mai repeta greșeala, Serena va fi ultima femeie de care mă îndrăgostesc. Va rămâne pentru totdeauna în inima mea. Chit că nu vom avea un viitor împreună.

Limuzina albă sosise şi prințesa mea în rochie albă de mireasă coboară încet exact ca o lebădă măiastră plină de eleganță. Un zâmbet e schițat pe fața ei, dar după cum spuneam nu e un zâmbet care dezvăluie că e cu adevărat fericită.