Tomorrow (Vol. I-II)

Capitolul 23

Capitolul 23
Ai rupt o aripă de înger

"Poți fi stăpân pe ceea ce gândești, dar niciodată pe ceea ce simți."

Viața nu e ușoară. Ea te lovește când te aștepți mai puțin. Te lovește cu palme după palme până când cazi la pământ și nu te mai poți ridica. Până la urmă, toți ne-am născut pentru a supraviețui în jungla asta de asfalt. Însă ce se întâmplă când pur și simplu sufletul tău cedează? Ce se întâmplă când în fiecare zi faci un pas spre fericire însă un val dă peste tine și te aduce înapoi la locul de unde ai venit. Să te trezești în fiecare zi cu gândul că poate azi va reveni totul la normal, cei dragi se vor întoarce și toate momentele grele din viața ta vor dispărea, iar tot ce te face fericită va reapărea. Să ai un vis care părea atât de real, încât te trezeai dimineața cu lacrimi de fericire. Câte lacrimi vărsate. Câte nopți pierdute sperând la o minune. Atâtea lacrimi vărsate pentru un nimic...

- Serena, îți jur că nu i-am făcut nimic prietenei tale. Am spus-o doar pentru a o enerva pe Madison.

- Știi ceva, Adam. Nu îmi pasă. Nu-mi pasă ce faci, cu cine te culci, ce faci cu prietena mea și ce faci cu viața ta. Îți pare că sunt supărată pe tine? Ei bine nu, nu sunt supărată pe tine. Ci pe mine, credeam că tu și Chelsea îmi sunteți prieteni însă m-am înșelat. În special ea, m-am înșelat în privința ei, era prietena mea cea mai bună.

- Și atunci de ce nu vorbești cu mine?

- Pentru că nu am ce vorbi cu tine!

Mi-am trecut mâinile peste chip și am simțit o durere acută în stomac. Eram așa de stresată. M-am întins pe canapea și Adam apăru lângă mine. E pur și simplu ca un cățel de pe stradă, i-am oferit un colț de pâine și mă urmărește douăzeci de kilometri. Tot ce încerc să fac este să scap de el, însă nu se dă bătut așa de ușor.

- E numai vina ta. Cine m-a pus să intru în ziua acea blestemată în dormitorul tău? Îți spun eu cine: necuratu'! De acolo a început haosul, din clipa în care ți-am văzut ochii. Trebuia să-mi dau seama că o să am probleme cu tine încă de când m-ai sărutat prima dată. Cineva din grupul tău îmi e frate, m-ai făcut să mă îndrăgostesc de tine și apoi aflu că tu ți-o tragi cu prietena mea, și ești implicat într-un soi de rahaturi ilegale. 

I le întindeam pe foaie atât de calm încât eram până și eu șocată. I-am spus până și că sunt îndrăgostită de el, și nu regret asta. Chit că uneori încerc să îl țin departe în secunda următoare îmi vine să mă lovesc singură pentru că am făcut asta.
Expir profund și închid ochii o secundă. Simțeam că zâmbește.

Se întinse deasupra mea și își lipise brusc buzele de ale mele. Spre surprinderea mea, ceva m-a împins de la spate și i-am răspuns la sărut, ducându-mi mâinile în jurul gâtului lui. E un idiot care doar mă face să sufăr, dar sunt atrasă de el. De felul său de a fi, aparent, îmi plac băieții insistenți, dominanți.

- Un sărut nu schimbă nimic.

Îi reproșez și el îmi zâmbise.

- Știu. Mă bucur doar că e reciproc. Atracția dintre noi.

- Ridică-te de pe mine. Oricând Louis și Hope pot intra pe ușă.