Am trecut pe lângă mulți ochi, dar mă pierd în ai tăi || yoonmin ||

2

A trecut o lună de când Yoongi l-a cunoscut pe Jimin, dar era încă proaspăt în gândurile sale. A jurat că mai simțea parfumul mai tânăr. Cum ar putea să uite măcar mirosul floral care este prea dulce pentru el să-l suporte. A mers chiar din nou la acea cafenea sperând să se lovească de el, dar norocul părea să nu fie de partea lui.

Cerul fără nori și briza iernii i-au atras repede atenția, se uită la cerul senin, păsările părând să aibă o cursă de zbor, stiloul înfipt între buze.

"Avem o pauză?"  Întreruperea bruscă a făcut ca stiloul să cadă pe pământ, Yoongi se ridică absent ca un reflex.  "Ahh hyung-nim m-ai speriat."  Se așează pe spate pe scaun, fixând un pic hârtiile dezordonate pentru a arăta prezentabil.

"Deci, cum merge lucrul pentru un articol nou?"  Soo Cheol se aplecă peste biroul lui Yoongi sperând să vadă orice bucată de hârtie demnă.

"Ai găsit vreun cuplu înțelept?" Privește bucata mototolită de hârtie pe podea, Yoongi s-a grăbit să-și urmărească privirea și să o arunce la coșul de gunoi.

"Presupun că sunt doar pe o parte proastă cu norocul meu." Spune el pe un ton sarcastic. 
"Știi că-ți mai dau o săptămână sau îi voi transmite proiectul lui Hee sung." Yoongi pare surprins de asta, doar glumea sau era serios.

Soo Cheol doar dă din cap și pleacă după ce și-a dat avertismentul, mulțumit de reacție. Dacă Yoongi a fost stresat înainte, acum este dublu stresat.  El și Hee sung fuseseră mereu în război din cauza articolelor și nu este dispus să-i dea asta.

"Gândește-te la ceva Yoongi."  Se trage de păr sperând că cumva îl va ajuta cu problema lui.

Merge cu pași grei în noaptea rece, vântul rece făcându-i obrajii să înghețe, o bere ar fi cea mai bună soluție acum.  Se îndreaptă spre un magazin de proximitate, în căutarea berii. Are nevoie de ea pentru a-și scăpa de stres și ce modalitate mai bună de a scăpa de stres decât să se îmbată.

Pune un pachet întreg de conserve de urs în coș, căutând niște gustări care să meargă bine cu el. Tocmai când era pe cale să aleagă una, altcineva o apucă făcându-i mâna să cadă peste a lor.

"Ah, scuze."  Își replică repede mâna înapoi, dar încremenește văzând fața de care i-a fost poftă în ultimele săptămâni.  "Oh, Yoongi hyung. Ne-am întâlnit din nou."  De data aceasta, Jimin arată mai confortabil decât înainte, purtând pijama de urs și un pardesiu cu o eșarfă înfășurată în jurul gâtului, făcându-l să pară mai mic.

"Da, ne-am întâlnit din nou." Yoongi încearcă să nu dea dovadă de emoție nedorind să pară prea disperată în fața celui mai tânăr.

"Tu locuiești pe aici?"  Din moment ce este aici la ora asta, îl face să creadă că poate locuiește în apropiere. Jimin dă din cap la asta acum îndreptându-se spre ghișeul de numerar cu alimentele lui. 
"Da, la doar 5 străzi distanță." Făcu un semn spre partea stângă a magazinului, vizavi de casa lui Yoongi.

Noaptea a devenit prea întunecată, nu au apucat să vorbească prea mult, vremea rece a fost un alt motiv pentru a ne întoarce acasă devreme, dar Yoongi a vrut să rămână cu Jimin. Stăteau în fața magazinului gata să își ia rămas bun.

"De fapt, locuim în apropiere, cred că ne vedem prin preajmă." Jimin zâmbește, întorcându-se spre direcția opusă decât a lui Yoongi.

Ceasurile lui Yoongi în timp ce silueta lui Jimin devenea din ce în ce mai mică, parfumul floral scăzând cu fiecare pas, conștiința lui i-a spus să facă ceva.  "Jimin." El țipă făcându-l pe Jimin să se oprească și să se întoarcă înapoi. 
"Ai găsit donatorul?" Jimin se uită la el cu o expresie ciudată, fără să știe de ce punea o astfel de întrebare.

El răspunde cu o clătinare din cap, Yoongi s-a simțit ușurat de asta, un zâmbet strecurându-i pe față în timp ce aleargă spre Jimin. 
"Eu voi fi donatorul."  Îi ia mâinile lui Jimin în ale sale, prinzându-le între cele mari, în timp ce îl asigură pe Jimin zâmbind, care continua să-l privească cu ochi mari de căprioară, încercând să-i înghită nodul din gât.