Am trecut pe lângă mulți ochi, dar mă pierd în ai tăi || yoonmin ||

4

"Ai emoții?" Yoongi se deplasează spre un colț gol al biroului încercând să găsească un loc tăcut.
"Un pic.” spune Jimin încercând să rămână calm. Yoongi putea simți nervozitatea tânărului doar din vocea lui.

"Nu fi. Totul va fi bine."  Își fixează telefonul la ureche, sprijinindu-se de tocul ferestrei, privind exteriorul. 
Îl aude pe Jimin oftând de cealaltă parte.  Ar fi trebuit să meargă cu cel mai tânăr, dar Jimin a negat spunând că vrea să meargă singur.

"Când vei termina procedura? Vin să te iau."  Se uită pe la ora 2, cu siguranță poate pleca devreme astăzi.

"Nu treb-" 'Park Jimin' Vocea asistentului îl tăie la mijlocul propoziției, indicându-i că era rândul lui.

"Presupun că e rândul meu acum."  Jimin strânge telefonul în mână nervos, mâinile devenind transpirate. 
"Jimin. Va fi bine. Acum respiră adânc și nu intra în panică." Jimin îi mulțumește înainte de a încheia apelul , îndreptându-se spre vestiar pentru a se schimba în halatul de spital.

Inima îi bate cu putere în timp ce se întinde pe patul metalic, doctorul vorbind cu asistenții săi în timp ce aruncă o privire zâmbitoare către Jimin încercând să-l calmeze. Pentru o clipă se gândește să-l sune pe Yoongi, dar știe că nu ar trebui, până la urmă, ei nu au o astfel de relație și Yoongi a terminat deja rolul lui.

"Deci, domnule Park, sunteți gata?" Doctorul îi dă o palmă pe umăr. 
Jimin dă din cap cu un zâmbet nervos.

"Înainte de a începe, vreau doar să-ți spun că șansele de a avea noroc la prima încercare sunt foarte mici, așa că nu-ți pierde speranța dacă nu rămâi însărcinat." 
Știe deja asta, știe că nu poate rămâne însărcinat din prima încercare. Unele persoane au nevoie de ani de zile pentru a concepe un copil cu inseminare artificială, dar există ceva în interiorul lui care speră că va avea norocul să reușească la prima încercare.

"Acum încearcă să te relaxezi și să-ți deschizi picioarele."  Jimin s-a înroșit la asta, dar știa deja despre proces, așa că a făcut ceea ce i s-a cerut să facă.

"Bine, asta e bine. Acum vom începe cu procesul. Încearcă să nu te stresezi."  Jimin își abate privirea către tavan și își numără respirațiile ca o modalitate de a-și abate mintea de la a se gândi la asta.

Închide ochii, încearcă să-și imagineze viitorul perfect la care a visat mereu. A fost o vreme în care viitorul său perfect implica un partener iubitor, dar acum își dorește doar un copil și nimic altceva.

"Și este gata."  Jimin deschide ochii la asta, doctorul îi zâmbește, scoțându-și mănușile. 
"Poți să te schimbi domnule Park, apoi vom vorbi despre lucrurile importante."  Jimin dă din cap, încercând cu grijă să se ridice din pat, își pune mâna pe burta lui plat, unde ar putea fi plantat copilul chiar acum.

Se schimbă repede înapoi în haine, mergând înapoi la cabinetul medicului.  Este surprins când îl vede pe Yoongi stând deja acolo discutând ceva cu doctorul.

"Oh, domnule Park. Vă rog să luați loc."  Jimin stă pe scaun lângă Yoongi. Ochii lui Yoongi îi urmăresc fiecare mișcare.  "Cum te simti?"  Yoongi își pune mâna pe genunchiul lui.
"Bine" Jimin îl liniștește zâmbind.

"Îți voi spune despre punctele principale acum." spune doctorul atrăgându-le atenția. "Deși am plantat deja embrionul, ar trebui să știm dacă plantația a avut succes sau nu. Așa că trebuie să ai grijă de tine în următoarele două săptămâni. Fără stres, fără activitate obositoare. Medicamentele sunt foarte importante, așa că nu le ratați. Și încercați să mențineți o dietă sănătoasă."  El o scrie pe o bucată de hârtie, dându-i-o lui Yoongi. 

"Următoarele două săptămâni vor fi foarte cruciale, așa că ai grijă, bine." Yoongi ascultă cu atenție luând toate notele mentale posibile. Jimin se joacă cu degetele în timp ce inima îi bate la fiecare detaliu spus de doctor.

"Poți să stai în mașină și revin cu medicamentele tale."  Yoongi îi dă cheile lui Jimin înainte de a alerga înapoi să aducă medicamentele.

În timp ce așteaptă în mașină, Jimin vede câteva cupluri însărcinate zâmbind larg în timp ce își freacă burtica. Se uită în jos la stomac, frecându-l ușor. Arată plat că întotdeauna

" Aici."  Vocea lui Yoongi la făcut să-și i-a mâna înapoi din la stomac. Ia medicamentele de la el mormăind punându-l în poală.

Conducerea a fost în mare parte tăcută, câteva cântece cântând în fundal, în timp ce Jimin continua să se uite pe fereastră hipnotizat în propriile sale gânduri. Iar Yoongi i-ar fi aruncat câteva priviri, iar ochii lui se îndreptau în cele din urmă spre stomacul lui.

Yoongi a oprit în fața apartamentului lui Jimin, desprinzându-și centurile de siguranță. Iese repede din mașină, deschizându-i ușa lui Jimin.

Jimin chicotește puțin la blândețea lui Yoongi. Yoongi se îndreaptă spre spatele mașinii scoțând ceva din portbagaj, Jimin îl privește curios despre ce este.

" Să mergem."  Yoongi închide portbagajul mașinii rostogolindu-și bagajele în spatele lui. 
"Ce este asta ?"  Jimin arată spre bagaj.

"Doctorul a spus că ar trebui să ai grijă de tine și știu cât de stângaci poți fi, așa că voi fi salvatorul tău."  Încearcă să se comporte ca un superman, dar eșuează lamentabil, dar reușește să-l facă pe Jimin să râdă.

"Oprește-te.” El îl lovește ușor pe Yoongi, chicotindu-l pe cel mai în vârstă.
"Așa că o să mă duci înăuntru sau trebuie să stau în mașina mea." Yoongi se oprește să rostogolească bagajele, scotând ochii mașinii.
"Mașina ar putea fi o opțiune mai bună." continuă să meargă înăuntru lăsând în urmă un Yoongi surprins.
"Hyung, vino repede că este frig." strigă Jimin atrăgând atenția lui Yoongi.  Yoongi alergă spre uşă punând cheile maşinii înapoi în buzunar.