31

175 27 0
                                    

Micul baby shower s-a încheiat cu un tort zburător și multe zâmbete fericite.  Pentru Jimin, acesta a fost cu adevărat unul dintre cele mai bune momente din viața lui.  După cea mai întunecată fază a vieții sale, nu și-a imaginat niciodată că poate fi fericit, dar uită-te la el acum.

"Hai să stăm aici în seara asta." sugerează Yoongi când vede ploaia abundentă care se revarsă pe fereastră. Casa era caldă dar afară trebuie să înghețe și nu poate risca ca Jimin să răcească pe o astfel de vreme.

"Eu și Jimin putem dormi în camera mea. Voi doi puteți lua camera de oaspeți."  El se uită la fețele lor pentru orice fel de disconfort sau dezaprobare.  "Asta e în regulă cu mine."  Jungkook a fost primul care a răspuns, urmat de Taehyung.  Acum se uită la Jimin așteptând un răspuns.

"Dacă ești inconfortabil, voi dormi pe canapea." Sugerează el, dar Jimin se grăbește să nege.
"Nu hyung. Asta e perfect pentru mine. Vom dormi în camera ta."  Este o propoziție simplă, dar ultima linie pare să facă minune pe creierul lui Yoongi.   "Bine."  Își scutură mintea ca să-și scoată gândurile murdare din cap.

Jungkook și Yoongi au decis să facă paturile, lăsându-i pe cei mai buni prieteni să discute în sufragerie.  Taehyung îl urmărește cu atenție pe Jimin, fața lui se răsucește când Jungkook îl îmbrățișează pe Yoongi, dacă nu nicăieri. 
"La naiba ești evident." Taehyung sorbi din cafea lui.
"Ce?" Jimin își forțează ochii să-și îndepărteze privirea de la Jungkook și Yoongi.
"Ești gelos." El afirmă evident.
"Nu sunt."  Asta îl face să râjeaca, își aduce fața mai aproape de Jimin, privindu-i adânc în ochi.

"Nici măcar să nu încerci chim. Te cunosc de când erai atât de mic." Îi arată înălțimea lui Jimin cu mâna. 
"Hopa, ești încă mic."  Îl tachinează pe celălalt. 
"Yah!  Kim Taehyung."  Mâinile lui călătoresc la gâtul lui Taehyung, înfășurându-l frumos ca și cum ar fi încercat să-l sufoce. În loc să se retragă, Taehyung și-a scos limba la cel mai bun prieten al său.

"Voi doi, serios."  Yoongi se confruntă cu palmele, cei doi sunt deja la 20 de ani, dar încă se comportă ca niște copii.  "M-a numit scurt."  Jimin încearcă să-și explice partea sa a poveștii, o privire inocentă ia stăpânire pe față. 
"Asta pentru că ești SCUND." El râde la fața lui Jimin înainte de a năvăli în camera de oaspeți.

"Nebunul ăla." Jimin se ridică să-l urmărească, dar Yoongi se grăbește să-l oprească.
"Întotdeauna a fost așa. Lasă-l să fie." Imbufnarea lui Jimin crește doar când Yoongi nu-i ia partea.
"Oprește-te." El râde la fața de cățeluș al lui Jimin.
"A fost o zi lungă.  Hai să te facem să dormi acum." Îl târăște în cameră, dar imbufnatura este încă acolo, stând greu pe buze.

"Ce e în neregulă?"  S-au întins unul lângă altul pe patul imens. Camera se simțea diferită de Yoongi după ce a stat atât de mult timp la casa lui Jimin. Simțea că Jimin se întoarce și se zvârnește într-o manieră inconfortabilă.

"Nu pot să dorm."  Jimin răspunde cu un oftat greu. Se întoarce pe o parte, cu fața la Yoongi. Chiar dacă nu-i poate vedea clar fața, încă mai vedea căptușeala corpului său care era luminată de lumina lunii.

"Casa ta este atât de mare." Se întreabă în sinea lui cum ar fi să trăiești într-o casă atât de mare.  Are doar un apartament cu o cameră cu o sufragerie și asta nu este nimic în comparație cu casa grandioasă a lui Yoongi.

"Al ta îmi place mai mult."  Yoongi se întoarce spre el.  Ochii lor se întâlnesc chiar și în întuneric. 
"Dar al mea este atât de mică și de înghesuită."  El pare petulant în timp ce spune acele cuvinte. Întotdeauna a visat să locuiască într-o casă mare și spațioasă, iar acel vis nu a fost încă împlinit.

"E cald."  Yoongi se uită în jos la imbufnatura lui Jimin. 
"Huh?" 
"Casa ta. Este atât de caldă și confortabilă. Aș da totul și orice pentru a trăi acolo."  Cuvintele fac fluturii să-i zboare în stomac, degetele de la picioare i se îndoaie după ce simte o senzație de furnicături.

"Oh.."  Nu știe ce să spună.  Își aduce pătura aproape de față, sperând că Yoongi nu va vedea roșul de pe fața lui.

"Ți-e frig?"  întreabă Yoongi, îngrijorat de cel mai tânăr.  Jimin dă din cap ca răspuns, prea stânjenit să spună lucrul adevărat.

Yoongi oftă înainte de a-și târa corpul mai aproape de al lui Jimin.  În câteva secunde, corpul său este modelat după Jimin, împărtășindu-și căldura corpului cu el.  Este ca o mică atingere de rai, cald, împreună, confortabil. 
"Mai bine?"  Yoongi își mișcă mâna în jurul mijlocului lui Jimin, îmbrățișându-l aproape.

"Mult."  Și-ar fi dorit să poată prelungi noaptea doar ca să poată sta aproape de Yoongi mai mult timp, în siguranță în îmbrățișarea lui.  Brațele înfășurate chiar în jurul lui aduc o pace pe care nu a mai cunoscut-o până acum.  Îmbrățișarea lui caldă îl face să creadă că nu există nimic de care să se teamă, că există tot soare și curcubeu.

El vrea ca Yoongi să-l încălzească în brațe pentru totdeauna și să nu-l lase niciodată, să-l țină în siguranță și cald, așa cum o face întotdeauna.  Tocmai așa, au adormit unul în brațul celuilalt.  Simțind o pace pe care nu au mai simțit-o până acum.  Inima lor se sincronizează încet pentru a se potrivi cu ritmul.  Doar bătăile inimii lor răsunând în cameră, spunând nenumărate 'te iubesc.'

"Sunt atât de drăguți."  îi șoptește Taehyung pe un ton liniștit lui Jungkook, ținând cont să nu trezească cele două păsări iubitoare. 
"Da."  Jungkook își reprimă chicotele în timp ce surprinde o poză cu ei ghemuindu-se unul lângă celălalt.

"O să-i arăt asta lui Hyung mai târziu." El îi arată poza lui Taehyung, care nu se poate abține să zâmbească la drăgălășenia. 
"Shh lasă-i să doarmă acum."  Jungkook închide ușa cu grijă, cu degetul așezat pe gură, în timp ce îi face semn lui Taehyung să tacă.

"Ce ai vrea să mănânci la micul-dejun?"  întreabă Taehyung cu vocea lui normală odată ce se întorc în sufragerie.  Discuția de noaptea târziu l-a ajutat să se apropie de Jungkook. 
"Hmm... Practic nu e nimic de mâncat aici."  Jungkook deschide frigiderul și alte dulapuri de bucătărie, dar rezultatele sunt zadarnice.

"Să mâncăm afară atunci. Jimin și Yoongi hyung sunt încă adormiți, așa că vom fi doar noi doi."  Taehyung sugerează după ce a verificat celelalte dulapuri pentru ceva comestibil. 
"Mă întrebi la o întâlnire?"  Jungkook își încrucișează brațele, cu un rânjet îngâmfat pe față în timp ce se apropie de Taehyung.  Nu știe de unde a luat încrederea, chiar ieri a fost timid să se uite în ochii lui Taehyung chiar și pentru o secundă și acum se uită la acele globuri maro închis.

"Poate."  Taehyung face un pas spre el, nu se va da înapoi.  Doi pot juca acest joc și dacă obține un premiu atât de frumos din asta, nu se pune problema să se retragă. 
"Atunci este o întâlnire."  Își coboară brațele înapoi, un zâmbet viclean răspândit pe față în timp ce se uită la bărbatul mai în vârstă din fața lui.  Poate că acest lucru îi va conduce într-o nouă fază a vieții lor.

Am trecut pe lângă mulți ochi, dar mă pierd în ai tăi || yoonmin ||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum