The Untamed One Shot +18

❄️Wei Wuxian x Lan Wangji ❄️{A DOUA PARTE}

          Brunetul a pornit cu pași mici înspre bucătăria conacului pentru ai pregăti micului său iepuraș cu bentiță ceva bun, gândindu-se într-una la privirea ciudată a lui Xue Yang. Ceva nu era în regulă cu micul brunet energic. Xue Yang avea ochișorii vioi, chiar și când era acoperit de sânge și cu un zâmbet de maniac pe chip irișii săi străluceau ca două stele, însă acum...toată acea strălucire pălise iar faptul că privea într-un punct fix ca și cum nu ar fi știut în ce direcție se află Wuxian...îi ridica niște semne de întrebare.

        Înțelegea că Xue Yang avea dușmani cu carul, și deșii este tânăr și zbârnâie ca un titirez fără stare, cultivarea sa și cunoștințele în artele marțiale erau impresionante, prin urmare s-ar fi putut apăra foarte ușor în urma unui atac, cine l-ar fi putut lăsa pe Xue Yang fără vedere? Asta în cazul în care ipoteza sa se dovedește a fi adevărată, a mai apărut și de mână cu Song Lan iar asta îl ducea iar într-o fundătură. Parcă nu se înțelegea cu Song Lan...cât de multe s-au schimbat între ăștia doi în doar câteva luni?

         Și-a scuturat capul încercând să gândească cât mai lucid posibil și să se concentreze pe ce avea de făcut și anume...să spele cum trebuie orezul ca nu cumva să rămână nici cel mai mic inconvenient în mâncarea dragului său Wangji. A spălat orezul apoi l-a pus la fiert în apă curată și la foc mic ca să nu se lipească de fundul vasului, punând și câteva condimente nu prea picante pentru ai oferi gust.

         A tresărit când două brațe subțirele l-au cuprins de la spate urmând să se relaxeze instant când parfumul dulce al lui Wangji i-a mângâiat năsucul.

Wuxian :- Te-ai trezit?

        A întrebat brunetul întorcându-se și cuprinzându-l pe Wangji în brațele sale.

Wangji :- Chiar dacă mi-aș dori nu pot dormi mai mult de ora șapte dimineață.

        Răspunde tânărul Lan în timp ce își freacă năsucul de gâtul iubitului său.

Wuxian :- Lan Zhan al meu este perfect și cuminte, nu este de mirare că nenea Qiren ține cu dinții de tine.

         Surâde cel mare lăsând un sărut pe fruntea iubitului său. Se pare că unele lucruri nu se pot schimba, de exemplu ora de culcare și trezire a tânărului Lan. Nu că e neapărat rău acest lucru dar Wuxian nu e obișnuit să se trezească în creierii dimineții...dar pentru Wangji este dispus să facă un efort. Nu promite că va merge din prima dar va încerca.

Wangji :- Așa este unchiul meu, încearcă să nu-l superi prea mult.

         A mormăit tânărul Lan pe un ton de motan adormit căci cam așa se și simțea, ar mai fi dormit dar s-a trezit dintr-o dată când nu a mai simțit căldura celui iubit în jurul său.

Wuxian :- Iubitule eu încerc să nu-l supăr, el are ceva cu mine și încearcă să mă bată de fiecare dată cum mă vede.

         Suspină brunetul pe un ton alintat. Dacă ar fi să numere de câte ori l-a pedepsit unchiul Qiren...nu are degete suficiente pentru a spune clar de câte ori a fost altoit de bătrânul clanului Lan. Nu că nu ar fi meritat-o dar totuși...putea fi ceva mai înțelegător.

Wangji :- Nici tu nu ai fost cel mai cuminte. Ții minte că tu ai fost cauza pentru care amândoi am fost pedepsiți.

Wuxian :- Ar fi trebuit să-ți ții gurița asta mică și dulce, luam eu vina asupra mea.

Wangji :- Și să te las să suferi singur? Ți-am dat vinul ăla ca să-l bei pe ascuns, nu să mă faci și pe mine să beau.

Wuxian :- Scuze iubire, nu știam de rezistența ta așa de mică la alcool.