The Untamed One Shot +18

🍯 Xiao Xingchen x Xue Yang 🍯

         Xue Yang a luat-o pe un drum care nu o să îi facă bine, dar la acel moment nu vedea o altă cale de a obține respectul pe care și-l dorea. Respins de mic copil de toți inclusiv de părinții săi din cauza defectului său produs de un om tâmpit, crescând pe străzi ca un copil al nimănui, privat de o educație exemplară, nu este o surpriză că a luat-o pe alte căi.

       Ura oamenilor l-a transformat în monstrul sângeros ce a inspirat teamă în mai toate clanurile mici, când Xue Yang nu era altceva decât un îngeraș cu aripile rupte înainte de a crește. Fiind luat apoi sub aripa nu prea protectoare a lui Wen Rouhan, doar a amplificat și mai mult instinctul ucigaș ce îi mocnea în vene precum torța.

      Supus constant la influențele negative ale metalului Yin și primind numai sfaturi negative de la Wen Rouhan, i s-a stins și ultima licărire curată a conștiinței. Îl lua peste picior pe maleficul Wen din simplă plăcere știind că oricum nu are ce să îi facă. Brunetul era mult mai viclean decât Wen Rouhan, își gândea mișcările în detaliu, acționa cu pași mici dar siguri, nu se înhăma la mai mult decât putea duce și cu siguranță nu ataca clanurile mari. Nu avea nevoie de o armată de nemuritori pe urmele sale.

      Însă toate planurile sale au fost date peste cap când l-a întâlnit pe Xiao Xingchen. Parcă toate astrele s-au aliniat pentru ai da planurile peste cap iar să se îndrăgostească cu siguranță nu era în capul listei. Nu și-a găsit persoana potrivită după care să suspine, Song Lan a avut grijă să îi amintească de asta de fiecare dacă când s-au întâlnit.

      Și se mai mira de ce Xue Yang e așa violent și nemilos. Cum ar vrea să fie când i se amintea constant că e un copil al străzii, un copil cu un defect dezgustător care nu ar fi trebuit să se nască. Au aruncat cu ură în el și au primit în schimb ceea ce au meritat.

     Timpul petrecut cu Xingchen și-a pus amprenta asupra lui Xue Yang. Începuse să se schimbe, nu din prima căci vechiturile obiceiuri se uită greu, dar măcar încerca. S-a atașat de Xingchen iar până să-și dea seama s-a îndrăgostit. Poate și faptul că Xingchen era nevăzător a ajutat la nașterea acestor sentimente. Câtă vreme nu știa cu cine vorbește nu avea cum să-l privească cu răutate, deșii răutate este ultimul cuvânt care l-ar descrie pe Xingchen.

       Moartea legendei a căzut ca un fulger peste Xue Yang, iar când se gândea că asta s-a întâmplat din cauza sa...se simțea și mai rău. A avut un singur motiv de a se schimba iar acel motiv l-a părăsit. A învățat ce sunt acelea lacrimi și cât de tare doare când pierzi pe cineva. A strigat până a rămas fără voce dar la ce bun? Rețetele nu îl vor aduce pe Xingchen înapoi, nu-i vor lua durerea și nu îl vor alina în nici un fel, vor face doar ca sentimentul de vinovăție să fie și mai apăsător.

      Cu toată durerea ce îi apăsa sufletul a avut mare grijă de Xingchen al său. I-a îngrijit rana până nu a mai sângerat, i-a schimbat veșmintele albe cu unele noi, i-a curățat cu grijă trupul, i-a acoperit ochișorii închiși cu un nou material alb, apoi i-a așezat trupul într-un pat mult mai moale decât cel improvizat, punând talismane în jurul său pentru ca nici un spirit rătăcitor să nu se apropie de trupul iubitului său.

       După trei zile lungi și grele în care a plâns până a rămas fără lacrimi, zile în care și somnul devenise o corvoadă căci era năpădit de coșmaruri, și-a găsit puterea de a se muta din locul acela sumbru și pustiu.

       Guangyao i-a pus la dispoziție unul din templele ce aparțineau de Lanling și l-a ajutat cu mutatul căci Xue Yang nu accepta să plece fără Xingchen al său. Într-un moment de disperare credea cu tărie că Xingchen avea să se trezească cândva, credea că doar doarme atâta tot. Când se va trezi avea să-l primească într-un cadru mai frumos decât satul acela sărăcăcios.