The Untamed One Shot +18

🌺 Lan Xichen x Jin Guangyao 🌺{PRIMA PARTE}

                  Liderul Lan nu-și vedea capul de treabă, putea jura că va deveni un șoricel de bibliotecă dacă va mai vedea vreo carte dar cineva trebuia să facă și munca migăloasă, iar din moment ce toți se fereau de munca în biblioteca clanului căci era o muncă așa de plictisitoare...pe el cădea responsabilitatea asta. Îl amuza cum ucenicii găseau tot felul de scuze și pretexte pentru a se sustrage de la munca asta, însă îl deranja lipsa lor de concentrare asupra unui anumit lucru. Zvăpăiatul de Lan Jingyi reușise să corupă mai toți ucenicii noi, mai avea de lucrat cu el la categoria comportament căci învățăturile îi intrau pe o ureche și îi ieșeau pe alta.

               Ducea în brațe un teac de cărți așa de groase de te leșina dacă îți cădea una în cap, încă nici nu vedea pe unde pășește însă mersese pe acest traseu de atâtea ori încât nici nu avea avea nevoie să vadă drumul. Asta credea până să se lovească de un obiect străin apărut în calea sa, acțiune ce l-a făcut să-și scape toate cărțile și eventual paginile ce abia de se mai țineau să se desprindă și să se amestece între ele. Ce l-a făcut însă să mormăie niște cuvinte deloc amabile a fost momentul în care o carte cu coperta verzulie, cea mai groasă de altfel, i-a căzut în cap.

—Liderul Lan, purul și blândul Lan Xichen a învățat cuvinte urâte? Unde semnez?

              Aude chicotitul amuzat al lui Xue Yang. Păi cine altcineva putea sta ca o statuie în mijlocul drumului fără să scoată un sunet?! Bineînțeles că era  brunetul ce îi dăruise un fiu fratelui său, și eventual lui un nepoțel, o mândrețe de băiat ce nu se asemăna deloc cu brunetul zvăpăiat din fața sa. Nu putea înțelege prin ce minune divină fratele său s-a îndrăgostit fix de brunetul ce până de curând era cam...lipsit de control, dar acea dragoste le-a făcut bine la ambii. Brunetul renunțase la obiceiurile sale sângeroase pentru a oferi un viitor mai bun copilului său, iar Wangji...a lasă-o mai moale cu rigiditatea sa excesivă.

Xichen :- Xue Yang...ai putea să nu mai stai ca o statuie în drumul oamenilor? Se pot întâmpla accidente.

                A mormăit încercând să nu pară supărat de micul accident, dar cartea aia ce i-a căzut în cap nu a fost deloc ușoară.

Xue Yang :- Păi văd...asta s-a întâmplat cu tine.

                Chicotește brunetul neputând să se abțină din a-și tachina cumnatul. O făcea în cel mai nevinovat mod, renunțând la apucăturile sale sinistre ce l-ar face pe nenea Qiren să-și pună întrebări, întrebări ce nu-și mai aveau rostul acum.

Xichen :- Ai nevoie de ceva?

                 A schimbat subiectul aplecându-se pentru a aduna cărțile ce fuseseră împrăștiate pe podea ca floricelele.

Xue Yang :- Am venit să-ți aduc o invitație la nuntă.

                 Flutură acesta plicul auriul cu emblema clanului Jin ștampilată pe el.

Xichen :- Cine sunt norocoșii miri?

                  A întrebat fără a se uita la brunet, fiind mult prea preocupat să strângă dezastrul provocat din cauza brunetului.

Xue Yang :- Tu ești serios în acest moment? Cine altcineva din Lanling poate fi?

               A întrebat acesta ironic de parcă era evident cine era cel ce se pregătea de nuntă.

               Auzind acesta cuvinte Xichen a rămas cu mâna fixată pe cartea pe care se pregătea să o ridice de pe podea. Anunțul acelei nunți nenorocite îi crea un gust amar în gură și un fior aprig de furie ce nu îi era deloc caracteristic. A petrecut atâta timp cu A-Yao dar nu a dat semne că intenționează să se căsătorească curând, de unde toată schimbarea asta bruscă?