The Untamed One Shot +18

🍹Lan Xichen x Jin Guangyao 🍹

£ Îmi pare rău dacă vă înnebunesc cu acest ship însă am văzut un clip ce mi-a dat această idee și simt că eu înnebunesc dacă nu o împărtășesc cu voi. £

£ Va fi bazat mai mult pe romantism deci îmi pare rău dacă este plictisitor £.

           Tânărul Jin Guangyao pășea ușor pe poteca pavată privind cu ochișori aurii sclipitori paradisul ce strălucea a viață odată cu venirea primăverii din Gusu. Se afla în compania lui Lan Xichen, unul dintre cei mai arătoși bărbați din întreaga lume a nemuritorilor, vestit pentru frumusețea, eleganța, puterea și inteligența sa, însă în ochii săi Xichen era cel mai frumos din lume. Compania nemuritorului înveșmântat în albastru făcea plimbarea o adevărată plăcere.

        Fusese în Gusu de atâtea ori dar niciodată nu avusese ocazia de a-l vizita așa cum trebuie și de a-i explora adevăratele frumuseți ascunse. De obicei când avea oportunitatea de a veni în Gusu venea cu treburi strict legate de clan, treburi politice mai exact ceea ce nu era chiar pe placul său dar cineva trebuia să facă și asta. Își dorea ca măcar odată să poată petrece timp cu Xichen fără a vorbi despre tratate de semnat, spirite de calmat sau ucenici de antrenat, să petreacă timp împreună ca și companioni de arme, deșii auriul îl vedea cu alții ochi pe liderul Xichen nu îi putea spune despre asta din mai multe motive.

        Când a primit șansa de a vizita Gusu pe o perioadă de o lună a acceptat imediat, era șansa pe care o aștepta pentru a putea petrece timp cu Xichen căci sincer...nu avea o scuză pentru a veni în Gusu fără a-și da sentimentele de gol, însă acea șansă tocmai i-a apărut în față cu un zâmbet orbitor. Ar fi fost culmea să refuze când dorul de Xichen devenea tot mai înăbușitor și greu de suportat. Era îndrăgostit, să fie al naibii de nu, dar era așa de greu să ții astfel de sentimente puternice ascunse și să pară că nu te rănește pe interior...și el se miră că reușește să falsifice un zâmbet de „Sunt bine”.

          Gusu arăta minunat în lumina arămie a apusului ce se revărsa peste căsuțele elegante ascunse de coroanele verzi și bogate ale arborilor. La apus, întreaga natură destinată reginei nopții părea a prinde viață și libertate, auriul era așa de fermecat de acest tablou superb și de aroma îmbătătoare a florilor încât nici nu observa privirea de îndrăgostit a lui Xichen ce era fixată doar asupra sa.

Guangyao :- Ați creat un lac în apropierea Sălii Elegante? Culorile apusului ce se reflectă în apă îl fac să pară neprețuit.

          Chițăie cel în straie aurii privind fermecat înspre frumosul lac ce nu exista pe vremea când era el ucenic.

Xichen :- Îți place?

           A reușit și Xichen să-și deschidă gurița privind duios înspre auriu. Felul în care lumina apusului se strecura printre șuvițele deschise la culoare dându-le o notă ceva mai închisă iar veșmintele aurii păreau că pur și simplu străluceau pe trupul său făcându-l să pară îmbrăcat în aur, îl făceau pe liderul Lan să viseze cu ochii deschiși încercând să rămână concentrat pe ceea ce auriul îi povestea.

Guangyao :- Bineînțeles că îmi place, dă ceva mai multă viață locului chiar dacă un simplu lac nu pare că ar schimba prea mult decorul, este complet greșit. Creează viață chiar și când este noapte prin simplul fapt că luna se reflectă în el.

          Știa deja că auriul este un artist și vedea lucrurile cu mult mai diferit decât restul nemuritorilor, însă felul în care vorbea despre lucrurile ce îi plac...cu atâta pasiune și tandrețe, Xichen simțea cum se îndrăgostește și mai tare iar în curând nu va mai putea ține toate aceste sentimente închise în el.