Iubirea este iubire indiferent din partea cui provine. Câteodată dragostea poate fi antidotul oricărei probleme, doar să avem ochii deschiși. Niciodată nu știi de unde poate să apară iubirea.
„Te iubesc și te voi iubi toată viața, iar dacă ș...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Jin GuangYao ( Bottom)
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Xichen încă nu putea crede că ceea ce vedea era cu adevărat real și nu era doar imaginația sa prea supusă durerii. S-a mai întâmplat să îl vadă în locuri în care nu se afla nimic, să îi audă vocea când era liniște și a ajuns la concluzia că este complet nebun. Dorul l-a înnebunit și l-a făcut să trăiască iluzii ce îi făceau inima să sângereze. Acum a înțeles cum s-a simțit fratele său când a crezut că l-a pierdut pe Wuxian, i-a înțeles starea și depresia. Se simțea oribil.
Și-a scuturat capul pentru a elimina aceste gânduri ce nu își aveau locul într-un astfel de moment. Trupul plăpând tremura de frig, nu era momentul să se gândească la relația fratelui său. Avea și el propriile lui probleme.
Și-a scos roba și a acoperit trupul lui GuangYao, apoi la ridicat din brațele statuii reci și l-a strâns în brațele sale. Se simțeam exact ca un adolescent îndrăgostit acum ca îl avea din nou în brațele dale după atât de mult timp. Spera ca acesta să nu fie doar un vis dar dacă era...nu dorea să se mai trezească din acest frumos vis.
Și-a trecut degetele subțiri peste chipul catifelat al iubitului său și nu a rezistat să nu îi sărute buzele. Aveau gust de nucă de cocos și erau calde și dulci. Cum se poate să fie în viață? Coloanele din marmură s-au prăbușit iar candelabrele au căzut...nimeni nu ar mai fi putut să supraviețuiască la un asemenea dezastru. Însă trupul lui GuangYao nu a fost găsit când a făcut curățenie, nu s-a mai găsit nici măcar o urmă a sa. Nu își putea da seama cum de a rămas în viață și cu o piele pură ca a unui bebeluș.
GuangYao s-a foit în brațele lui Xichen iar până la urmă și-a deschis frumoșii ochișori. Xichen s-ar fi așteptat la un zâmbet de la raza sa de soare, dar în schimb a dat de o privire tristă iar GuangYao s-a ridicat imediat din brațele sale. A amețit pentru o secundă din cauză că abia ce s-a trezit din somn iar Xichen a vrut să îl sprijine în brațele sale însă refuzul lui GuangYao l-a lovit fix în suflet.
GuangYao :- Să nu îndrăznești...să te apropii de mine.
Sfinte până și vocea îi era la fel de dulce și de caldă, așa de încărcată de emoții. Dar nu se aștepta ca printre acele emoții să găsească și ură.
