The Untamed One Shot +18

🍯Wei Wuxian x Xue Yang 🍯 { PRIMA PARTE}

        Durere...asta era tot ce simțea. Își simțea trupul rupt în două de parcă a înghițit foc iar acum îl ardea pe interior. De la bazin în jos nu mai simțea absolut nimic, durerea era prea mare pentru ai mai putea simții efectul. Buza îi sângera, capul îi pulsa dureros, vânătăile de pe brațe și abdomen îl ardeau, dar asta era nimic pe lângă ce simțea în interiorul corpului.

        Sângele scurs pe interiorul coapselor albe se uscase dar usturimea era la fel de intensă ca în prima noapte când i s-a furat ce avea el mai de preț de către un om de nimic. Un om ce nu își merită nici cum numele de legendă, și nu merită să stea în dreapta lui Xingchen.

       Gâtul încă îl ustura din cauza suspinelor iar trupul i s-a ghemuit cât mai departe de omul ce i-a provocat atât de multă durere, fără a arăta măcar puțină milă sau blândețe în gesturi. A fost crud și nemilos, fix cum era el în trecut.

       Dar Xue Yang a avut un motiv pentru care era așa, Song Lan ce motiv avea? De ce se comporta cu el de parcă era un câine ce merita ucis? I-a redat deja vederea lui Xingchen, nu este vina lui ca Xingchen nu simțea nimic pentru Song Lan, în schimb l-a preferat pe Purtătorul de Lumină. De ce se răzbuna pe el pentru nereușita lui în dragoste?

Song Lan:- Ar fi bine ca după asta să-mi poți dărui un copil, altfel te vei întoarce unde îți este locul.

      Îi reproșează pe un ton plin de dezgust de parcă nu a chinuit săracul băiat până l-a epuizat.

Xue Yang :- Îmi cer iertare...

       Șoptește pe un ton mic privind pierdut spre cel ce-și îmbrăca non-șalant veșmintele.

Song Lan :- Am nevoie de un copil iar tu ești singurul care mi-l poate oferi. De data nu te-am lovit în burtă până acum.

         Da, dar l-a mușcat până l-a învinețit. Alea cu siguranță nu erau semne de iubire. Se apropie de brunet și dă să-l atingă însă Xue Yang se face micuț într-un colț încercând să se ferească de atingerea brutală a lui Song Lan.

Song Lan :- Mănâncă, spalăte și odihnește-te. Ne vedem mâine. Am ceva special pregătit pentru tine.

       Nici măcar nu-și dorea să se gândească ce tortură i-a pregătit Song Lan. A încercat de toate pe el, și nici una nu îi oferea plăcere, doar și mai multă durere. În ultima vreme Song Lan nici măcar nu mai ținea cont de perioada fertilă, profita de el în prostie fără a se gândi la consecințe.  Nici măcar nu conștientiza că îl putea ucide dacă continua cu abuzarea în mod repetat. Normal că nu putea avea copii dacă era tratat în astfel de condiții.

        Când a auzit ușa închizându-se și-a permis să respire ușurat. S-a terminat, chinul de azi s-a terminat. Privește spre bolul cu orez ce mai mult ca sigur era rece, fără nici o garnitură, un deliciu culinar ce să mai. Își întoarce privirea în direcția opusă căci nu putea mânca nimic. Îi era greață.

      Își dorea ca totul să se termine. A suferit prea mult, nu mai putea îndura. Și-a sprijinit capul de peretele rece și și-a închis ochii încercând să doarmă. Să doarmă și să uite. Să uite că pe lume există un așa monstru ca Song Lan.

      Wuxian și Xingchen își făceau patrula obișnuită ce avea loc o dată pe lună. Toate locațiile demonice au fost purificare temeinic, însă cum încă existau zvonuri că ar mai exista marionete, nemuritorii s-au împărțit în grupuri de doi pentru a patrula și a acționa acolo unde era necesar.

       Ning cu Jiang Cheng în Cimitirul Damnaților căci micul Wen cunoștea ca în palmă acel loc. Xichen se ținea după Guangyao pentru a-l împăca după prostia făcută în templul GuanYin, Wangji era Maestru pentru ucenici dar e cam greu când Jingyi și Jin Ling fug în direcții diferite în același timp, Huaisang era ținut sub observație de Zixuan pentru a nu face iar o prostie, iar singurii rămași au fost Wuxian și Xingchen.