The Untamed One Shot +18

🌺Lan Wangji x Xue Yang 🌺{A DOUA PARTE}

                  Wangji l-a prins pe cel tânăr de mână iar împreună au ieșit din cabană inspirând aerul curat de munte ce le mai dădea puțin curaj înainte de o discuție ce nu se anunța a fi plăcută. Wangji nu avea o problemă să discute cu unchiul său, s-a mai certat cu el de câteva ori din motive complet banale, dar cu toate că îi știa ifosele spera totuși la o reacție ceva mai plăcută. Dar dacă a făcut ca toți dracii când Xichen l-a adus pe Guangyao în Ascunzișul Norilor...deja se gândea la cea mai urâtă reacție posibilă.

               Dar cu toate că unchiul său îi va înșira o listă lungă de motive pentru care nu ar trebui să se afle în preajma lui Xue Yang...nu avea de gând să renunțe la brunet doar pentru a îi face lui pe plac. Și el a fost tânăr și îndrăgostit, trebuie să se fi îndrăgostit măcar odată de cineva în tinerețe, unchiul său nu prea vorbește despre ținerea sa...doar pentru că el nu a avut noroc în dragoste asta nu înseamnă că nepoții lui trebuie să îi împărtășească destinul.

Xue Yang :- Mă aștept la cea mai urâtă reacție din partea sa.

               A spart brunetul liniștea pe când coborau scările sculptate în stânca dură spre Ascunzișul Norilor.

Wangji :- Nu te teme, sunt lângă tine și te voi apăra.

               I-a cuprins umerii cu brațul lăsând în sărut pe fruntea sa într-o încercare de a îi mai domoli frica.

Xue Yang :- Nu mă tem, nu mă tem de nimic. Sunt doar...emoții. Mă simt de parcă sunt pe cale să-mi cunosc viitorul socru.

                 Surâde acesta încercând să mai destindă cumva atmosfera.

Wangji :- Putem considera și asta o primă întâlnire.

               A răspuns Wangji cu un zâmbet jucăuș pe buzele sale.

Xue Yang :- Poftim? Asta ce vrea să însemne?

              A întrebat curios de sensul ascuns în spatele cuvintelor lui Wangji, deșii erau cât se poate de clare, iar mintea brunetului deja zbura spre un posibil viitor în doi.

Wangji :- Lăsăm discuția asta pe mai târziu, acum am ajuns.

             Schimbă Lan Wangji subiectul căci nu era momentul să discute despre o posibilă uniune care oricum avea să se întâmple chiar dacă unchiul său este de acord sau nu. Nu este treaba bătrânului cu cine doarme nepotul său în pat, clanul se putea descurca foarte bine și fără o super femeie la conducere. Nu dorea să împărtășească soarta lui Zixuan, aceea de a fi legat de o femeie pe care nu o iubea, el îl dorea pe brunet. Zeii au decis să le ofere șansa de a iubi de aceea sunt suflete pereche, spera numai ca și bătrânul Lan să poată înțelege legătura sacră a sufletelor pereche, căci separarea aduce cu sine urmări periculoase. Chiar și cei mai puternici pot fi puși la pământ de o despărțire forțată, singura slăbiciune a figurii dominante este...perechea sa.

              Liniștea din gradină era alarmantă, era precum liniștea dinaintea furtunii. A simțit aroma de lămâie a unchiului său încărcată cu un ușor iz amărui . Unchiul său era furios, știa asta, dar nu va da înapoi. Nu avea de gând să-l ascundă pe brunet. Bine, nu îl va scoate din Gusu căci știa gândirea oamenilor ce au avut de suferit din pricina sa, dar brunetul se schimbase. Avea nevoie doar de șansa de a repara ce a stricat. Putea alina sufletelor celor ce au suferit, dar avea nevoie doar de o șansă de a dovedi că s-a schimbat.

Wangji :- Rămâi aici, voi discuta eu cu unchiul prima dată.

             Wangji s-a oprit în loc privindu-l iubitor. Avea să discute el prima dată cu Qiren înainte de a-l aduce pe brunet. Știa că unchiul său va spune niște cuvinte aspre ce nu îi vor pica prea bine brunetului, era mai bine să-și avertizeze bătrânul să aibă mai multă grijă la ce scoate pe gură căci cuvintele rănesc. Să dovedească că este mai bun decât Jin Guangshan, acel om nemernic numai atent la ce scotea le gură nu era.