The Untamed One Shot +18

🥂 Hua Cheng x Xiao Xingchen 🥂{ PRIMA PARTE}

           Orașul Yi...un oraș înghețat în timp, înghițit de negura ceții dense ce nu permitea ochilor curioși să vadă ce se află dincolo de zidurile negre. Un oraș părăsit de viață omenească, de sunetul delicat de pași de copii, un oraș privat de razele soarelui și de vântul curat de primăvară, un oraș menit să rămână în istorie ca căminul sufletelor rătăcite.

          Crime teribile au fost comise în acest oraș uitat în timp, crime ale căror autor rămâne încă un mister pentru mulți nemuritori ce au avut curajul de a pune piciorul în acest oraș, iar dacă au îndrăznit să pășească dincolo de porțile șubrede învăluite în valuri negre zdrențuite...cu siguranță nu s-au mai întors. Sau cel puțin...nu s-au mai întors la fel cum au plecat.
 
           Ceața densă ce acoperea orașul precum o oglindă obscură era învăluită în izuri de otravă. Un farmec întunecat fără gust sau miros, aproape imposibil de detectat  însă foarte fatal. Netratat la timp poate avea consecințe grave asupra celui ce a avut ghinionul de a inspira această otravă. De aceea nemuritorilor le era interzis să se apropie de acest oraș din pricina otrăvii ciudate ce plutea în aer și al unui zvon ce a împrăștiat frica printre ucenicii marilor clanuri.

—Nu înțeleg ce mai căutăm aici? Îmi dă fiori locul ăsta.

         Vocea lui Xiao Xingchen răsună ca o adiere plăcută de vară, pașii săi ușori purtăndu-l ceva mai departe de lemnul șubred, putrezit, plin de mușchi verde al porțile ce ascundeau cel mai demonic oraș, asta după Cimitirul Damnaților și Yiling.

—Ai stat aici ani buni și încă ți-e teamă?

        Vocea confuză a tânărului Wei se face auzită într-un mod glumeț, ochii săi ca de căprioară încercând să vadă ceva printre crăpăturile din lemn, însă era cam imposibil să vezi ceva prin ceața densă ce acoperea orașul complet.

Xingchen :- Înainte nu-l vedeam, nu ți-e teamă de ceea ce nu vezi.

Wuxian :- Hai să te legăm la ochi atunci.

Xue Yang :- Cine ar mai dori o mireasă oarbă?

Xingchen :- De ce trebuie să fiu eu mireasa?

Xue Yang :- Că arăți a muiere.

         Motivul pentru care trei dintre cele mai mari entități se aflau în fața orașului fantomă și de mai bine de un ceas își făceau curaj să intre, în aparență era un motiv simplu și s-au oferit de bună voie să o facă. Nu se așteptau ca acum să-și dorească să dea înapoi. Parcă orașul era și mai neprimitor decât era la ultima lor vizită.

        Xue Yang nu mai comisese nici o crimă, cel puțin de curând și pentru care să fie tras la răspundere. Orașul suferise o purificare totală din partea celor două Jade de Lan și a lui LianFang-Zun, atunci...de ce orașul emitea o aură așa de negativă? De ce mirosul pregnant de sânge din aer era așa se grețos încât aveai impresia că vei leșina în orice moment? Cine era cel ce avea o aură așa demonică și copleșitoare încât îi făceau până și pe Xue Yang și Wuxian să simtă un fior rece.

Xingchen :- Mai spuneți-mi odată...pentru ce facem asta?
   
          A întrebat cel numit "Praf de stele" în timp ce încerca să-și țină vălul roșu neted.

Wuxian :- Pentru a nu-i lăsa pe ucenici să facă asta în locul nostru.

Xue Yang :- Am avut noroc odată, a doua oară nu cred că îi mai pot salva. Purtătorul de Lumină mi-a confiscat toate talismanele de atragere a spiritelor.

Xingchen :- Și pentru ce avem nevoie de o mireasă?

Wuxian :- Pentru a-l prinde pe Regele Fantomă.