Regatul Inimilor de Gheață

CAPITOLUL 5

E real? Intr-adevar buzele mele sunt reduse la tacere de acele buze moi care efectiv ma acaparau. Simteam o groaza de fiori facand cunostiinta cu corpul meu imobilizat. Pentru primul meu sarut... pot spune ca e cel mai bun din viata mea. Nu m-am gandit vreodata ca asa va decurge primul meu sarut, insa stiu ca totul va fi bine. In cele din urma. Capitanul ma prinde de talie si ma trage inspre el. Aoleu, ceva sigur da cu virgula. Nu ma asteptam la asta. Doar faptul ca ma apropie de el atat de salbatic ma face sa rup sarutul si sa ma încrunt.

- Nu imi spune ca nu ti-a placut! ranjeste el.

Ultima intrebare la care ma asteptam. Hai, Henriette, trebuie sa fi tare, nu ii da satisfactie!

- M-ai atacat, animalule!

Ii dau un pumn in piept, dar nu dau decat de platosa lui de muschi. Senzational, m-am si ales cu o durere in pumn.

- Da, stiu ca ti-a placut! spune el zambitor.

Ah, zambetul lui! Ce face? Ce il apuca?

- Stii ca printul vrea sa se razbune pe tine prin mine?

- Draga mea, am auzit tot ceea ce ai povestit cu tatal meu! isi da el ochii peste cap.

- Atunci de ce m-ai mai...

Pun mana pe buze, iar el intelege imediat unde vreau sa bat.

- Oare? zambeste el inocent.

Nu iar zambetul ăla! Cred ca o sa ii fac o lista cu lucruri permise si nepermise. In capul listei e Z-A-M-B-E-T-U-L A-L-A P-E-R-V-E-R-S.

- Capitane, te rog, scuteste-ma de scuzele tale amoroase! ma indepartez eu de el.

Oh, nu, ma impiedic de ceva in drumul meu cu spatele. Gata, adio lume! Astept impactul cu pământul, insa acesta intarzie sa apara. Mi-am inchis ochii din instinct, iar acum ii deschid. Simt o mana rapid sub talia mea, iar deasupra mea era insasi capitanul. Nu pot sa cred, el m-a salvat? Ma pierd in ochii lui, iar el imi arunca acelasi vesnic zambet.

- Parca ti-am spus ca nu iti mai dau voie sa iti faci vreo zgarietura! Pielea ta e atat de fina, mai ales acele buze delicioase.

Mai tacă ca deja devine prea de tot. Ma ridica incet si se apropie de mine. Eu merg incet cu spatele, el merge inspre mine. Deodata, ma lovesc de ceva tare pe care il recunosc a fi un perete. Grozav, cine l-a mai pus si pe ăsta aici? Sunt imobilizata, n-am habar cum voi scapa de aici. Capitanul imi arunca un zambet pervers, iar eu imi dau ochii peste cap.

- Bine, draga, sa trecem la alt nivel! Vrei?

Nu, bineinteles ca nu! Cum sa vreau saruturi pasionale, salbatice, priviri perverse sau mai rau...? Nu, in niciun caz. Totusi, capul meu incuviinteaza. Stai, ce?

- Ma bucur, iubire!

Ii simt iar buzele peste ale mele. Oh, saruta atat de bine, da-l in pisici! Sarutul asta e atat de linistit, pana cand il simt cum il transforma in unul salbatic. Nu ma simt inca pregatita sa ii raspund la sarut, totusi o fac. Nu o fac cu intreaga mea fiinta, insa nu am habar de ce. Ma las purtata de el. Simt cum totul devine salbatic. Nu am control asupra lui. Nu am control asupra situatiei si detest lucrul ăsta. Isi aseaza mana pe talia mea si ma trage cu mult mai aproape de el. Ah, vreau sa se termine totul. Nu imi explic nici macar de ce am acceptat, nu eram pregatita. Daca reusesc sa rup totul sunt cea mai tare. Ma zbat, iar el in mod incredibil ma elibereaza. Ma simt de parca nu am mai avut voie sa respir cateva ore intregi.

- Henriette?

Nici macar sa ii raspund la apel nu ma simt in stare. Mainile imi sunt fixate pe peretele din spatele meu, iar ochii scaldati in suferinta. Sunt speriata, nu stiu de ce. Mi-a promis ca ma va proteja, de ce pisici imi e asa frica?