Regatul Inimilor de Gheață

CAPITOLUL 34

Sper sa ma ierte, e singurul capabil de asa ceva. Lacrimile nu inceteaza sa imi paraseasca ochii, motiv pentru care simt ca totul se invarte in jurul meu. Ma asez timida la birou, iau hartia mototolita si stiloul înmuiat in cerneala si incep sa scriu tremurand:

Iubitul meu rege,

Cand vei citi aceasta scrisoare, eu deja voi fi plecata. Nu vreau sa imi imaginez aceasta viata fara tine, nu cred ca pot, insa va trebui sa o traiesc. Esti in pericol din cauza mea, nu suport asta. Te iubesc enorm si nu vreau sa te stiu in primejdie. Urmeaza sa devii rege, alte prioritati sunt acum in mintea ta. Nu iti cer sa ma uiti, nu iti cer sa ma ierti, iti cer doar sa fi fericit. Daca tu esti fericit, atunci voi fi si eu. Indiferent unde sunt, stiu ca iti vei gasi fericirea si imi voi face si eu partea din promisiune. Nu e doar alegerea mea, insa asta e, destinul ne-a adus pe acelasi drum pana aici, insa acum ne-a despartit. Fii tare si nu te lasa orice se va intampla! Sunt convinsa ca vei deveni cel mai tare rege al vampirilor, de neînvins. Preferabil ar fi sa nu te mai gandesti la mine, iti voi fi stearsa astfel de minte si din ganduri. Poti face tot ceea ce vrei, ca si cum eu n-as fi existat niciodata. Stiu ca vei trece peste, deci o sa iti spun ceva ce se contrazice cu tot ceea ce ti-am scris pana acum. UITA-MA! Nu te ingrijora pentru mine, gandeste-te la mine ca la o victima a frumusetii tale, iti va fi mai usor. Eu voi fi mereu a ta, niciodată nu iti voi trada increderea. Fericirea ta e cea mai importanta pentru mine, iar secretul fericirii tale nu semnat langa mine. Traieste fericit, fii fericit! Te iubesc mult!

A ta pentru totdeauna,
Riette

Știam ca voi plange cand voi scrie asa ceva. Intreaga hartie e patata de lacrimi, sper sa ma ierte si sa ma uite. E cel mai bine pentru amandoi daca nu ne mai vedem. Cred ca primele zile vor fi dureroase pentru el, insa faptul ca e vampir si ca va deveni rege in curand nu il lasa sa patrunda in regatul vrajitorilor. Mereu a fost un personaj autentic, insa se pare ca asta doar il va ajuta acum. Impatur scrisoarea si o las pe birou. Ma apropii de pat si sarut pătura care il invelea pe print. Dragul meu, sper din tot sufletul sa nu suferi! Ies din camera grabita, desi transformarea urmeaza din minut in minut sa intre in ultima fază, care e cea mai dureroasa. Cobor scarile, iar aici ma intampina cineva pe care nu ma asteptam sa vad prea curand: prim-ministrul.

- Bunicule?

- Riette, sa plecam, trebuie sa te scot rapid de aici.

- S-a intamplat ceva?

Nu apuc sa primesc vreun raspuns, caci bunicul ma prinde de mana si nu mai vad nimic in jurul meu. Cand deschid ochii, vad ca sunt in fata palatului vrajitorilor. Urasc teleportarile.

- Arthur pune la cale detronarea. Are nevoie de tine pentru asta.

- Atunci, de ce m-ai adus aici de urgență?

- Antonio e in pericol. Trebuie sa mergi sa il avertizezi.

- Crezi ca ma va lasa cineva sa intru in palat la cum arat? spun eu privindu-mi hainele sfasiate.

- Te va lăsa daca le arati asta!

Bunicul imi ridica maneca, iar eu vad un semn absolut superb impregnat pe mana mea dreapta. E semnul de pe steagul regatului vrajitorilor, insa e incomplet. Lipseste capul clepsidrei.

- Ce e ăsta?

- Odata cu transformarea, ti se impregneaza semnul familiei regale.

Cum de nu l-am observat pana acum? Oare ce e cu mine? Cred ca o sa o iau razna.

- Apropo, maine e ziua ta. Vreau sa fiu primul care iti ureaza La multi ani!

- Multumesc, bunicule, esti primul! soptesc eu.