My Supernova

11

E vineri seara. Briana mi-a zis că ea și fratele ei, Kai, vor merge la o petrecere. Nu mi-am dat seama de ce îmi repeta acest lucru în continuu, până nu m-am trezit cu ei doi și Andy la ușă.

Acum stau la intrarea unui club privat care pare mai degrabă a fi o vilă. După ce îmi fac curaj să intru examinez cu atenție încăperea. Mirosul de alcool îmi inundă instant nările. Nu știu de cât timp a venit lumea, dar îmi pot da seama că un sfert din ei nici nu mai sunt conștienți de ce fac. Îmi caut prietenele și o zăresc deja pe Andy dansând, având în fiecare mână câte un păhărel de shot. Mă așez pe cel mai ferit fotoliu de lumea care dansează și mă fac comodă. Va fi o noapte lungă și plictisitoare. Nu știu de ce am venit aici.

Au trecut deja două ore și încă niciuna din fete nu cred că m-au văzut. Decid să merg până la baie ca să îmi răcoresc fața. Simt cum mi se închid ochii de oboseală. Chiar și baia de aici e foarte îngrijită. Locul chiar e luxos. Când mă întorc trec pe la bar mai întâi și îi cer tânărului chipeș de acolo un cocktail.

– Ai ceva preferință? mă întreabă el.

– Nu prea. Surprinde-mă!

Barmanul e un prieten vechi din copilărie, cu care n-am mai vorbit de când s-a mutat cu mama lui. Nu știu dacă mă mai recunoaște, dar sunt surprinsă și fericită să îl revăd. Îl consideram mereu ca un frate mai mare pentru mine, poate pentru că tatăl meu și al lui erau cei mai buni prieteni. Îl urmăresc cum pregătește cu mare îndemânare cocktailul meu. La final taie o bucățică de lime pe care îl pune ca decor pe marginea paharului.

– O băutură albă pentru o floare la fel de albă ca zăpada, îmi spune el în timp ce îmi face cu ochiul.

Iau paharul și gust din băutură. Nici bine nu îmi ajunge lichidul pe limbă că simt gustul puternic de votcă combinat cu lime.

– Kamikaze, deci? îl întreb eu.

– Nu-i rău deloc. M-a surprins faptul că ți-ai dat așa repede seama.

– Ce să zic, am gusturi rafinate.

De fapt am lucrat ca barmaniță. Nu pentru o perioadă foarte lungă, dar am învățat câteva dintre băuturi, dar el nu are cum să știe acest lucru.

Începe să râdă și mă alătur și eu. Simt deja cum oboseala trece. Din spate începe să-mi vorbească dintr-o dată la lângă ureche Andy.

– Unde ai fost până acum? Haide că pierzi toată distracția.

Și ea îl cunoștea pe băiat, dar nu cred că își dă seama că e el. S-a schimbat mult de când nu l-am mai văzut. Mă prinde de mână și mă trage de pe scaunul de la bar. Mă întorc înspre barman și îi strig:

– Mersi pentru băutură!

Îmi mai face o dată cu ochiul și se întoarce apoi către un băiat ce îi cerea o bere.

Ajungem lângă o canapea unde sunt adunați mai mulți tineri. În fața ei se află o măsuță plină cu pahare umplute cu shoturi.

– În sfârșit ți-ai făcut apariția! Prieteni, ea e Bella, strigă în gura mare Bria.

Dintre toți de aici îi cunosc doar pe Bria, Kai, Andy, colega de cameră a prietenei mele, Lexi și ... Hero? Ce caută el aici? Of, doamne! Nu credeam că noaptea asta va fi și mai îngrozitoare decât până acum. Mă vede, dar nu pare să îi pese. Sper ca măcar azi să nu se lege de mine. Mă așez pe locul cel mai depărtat posibil de el, pe unul din fotolii. Dar tot nu scap din aria sa vizuală. Andy mi-i prezintă pe toți, dar nu reușesc să țin minte prea multe nume.