My Supernova

54

Cântăresc alegerile mele și într-un final accept serviciul lui. Să umblu singură noaptea pe stradă îmbrăcată așa nu e chiar cea mai bună idee. Îmi țin privirea înainte ca să par dură și hotărâtă și mă întorc la mașină. Toată siguranța mea dispare atunci când picioarele mi se împleticesc pe drumul gol și mai că nu cad. Hero îmi vine în ajutor și mă rezeamă de el. Îi spun că n-am nimic și să mă lase că mă descurc și singură, dar nu face nimic din ce-i spun. Mă ține lipit de corpul său robust și continuă să mă tragă după el până îl locul din dreapta al șoferului. Aș putea să îi fac o fază și să urc în spate, dar nu am chef să mi se facă rău în mașină. Așa că urc în locul indicat de el. Mă lipesc de ușă ca să fiu cât mai departe de el și cu fața îndreptată spre geam încep să plâng silențios. Chiar dacă nu port machiaj, ochii umflați mă vor da de gol. Am să încerc să ies fără să mă uit la el.

În scurt timp ajungem în fața căminului. Încă o dată oprește motorul și nu știu de data aceasta de ce. Oricum trebuie să plece imediat de aici.

- După ce te trezești să treci pe la mine. Mai sunt câteva lucruri de stabilit înainte de a termina documentul.

- Sunt de acord cu orice este în contract. Și dacă scrie că după ce îmi e înlăturată brățara sunt condamnată la moarte, nu mă interesează. Fac orice.

- Nu mă refeream la asta, Bell.

- Atunci la ce, Hero? izbucnesc nervos. Nu vezi în ce situați am ajuns. Cât de distruși suntem amândoi.

- Tu ai provocat toate astea, mă acuză.

- Poate că ai dreptate în felul tău. Trebuia să-ți fi spus de la început ce aveam de gând să fac împreună cu fetele, dar și tu ai partea ta de vină în povestea asta. N-ai cum să mă învinovățești doar pe mine.

- Știu ce am văzut și n-ai cum să-mi scoți imaginile acelea din cap. Am tot dreptul din lume să fiu revoltat pentru că am fost înșelat pe față. M-ai trădat. Încă o dată.

Mă vede când ies și trântesc ușa, dar nu credea că am făcut-o ca să îl scot pe el din mașină. Confuz de ceea ce fac, se ridică și se proptește de portiera din spate. Cu mâinile încrucișate la piept se uită întrebător la mine.

- Mai spune-mi o dată ce ai văzut tu. Pas cu pas și să nu ratezi nici cel mai mic detaliu.

Încă nu foarte convins de ce îi cer lucrul acesta, se conformează și începe să descrie.

- Stăteați foarte aproape unul de altul.

- Cum? Așa de aproape? mă apropii de el ca să relatez distanța.

După rânjetul afișat îmi dau seama că s-a prins de ceea ce voiam să fac. Își coboară privirea la locul gol dintre noi și țin foarte bine minte că băiatul acela stătea exact la atâta depărtare de mine. Niciun centimentru mai aproape, dar Hero exagerează iarăși și mă trage până mă lipesc de pieptul său. Un genunchi și-l strecoară între picioarele mele și mă imobilizează în poziția asta.

- N-am fost niciodată așa, dar dacă tu asta ai văzut n-am să te corectez. Continuă.

- Ți-a trecut o mână pe lângă talie.

N-a mai trebuit să-l întreb și acum cum a făcut-o tipul acela. A început să facă singur demonstrația. Palma îi alunecă ușor pe spatele meu până când ajunge în partea opusă de unde a început. Își îngroapă puternic degetele în șoldul meu și încordându-și brațul, mă trage mai tare spre el. Mișcarea aceasta neașteptată mi-a tăiat respirația. Râjetul diabolic e din ce în ce mai vizibil, ceea ce-mi dă senzația că savurează din plin ceea ce-mi face.