My Supernova

69

☆HERO

E ora șase jumate dimineața când Anna vine să mă trezească să-mi spună că Ralph vrea urgent să vorbească cu mine. Ce dracu' vrea de la mine iarăși? Și de ce nu doarme la ora asta? Fără să bat la ușă intru în biroul lui.

– Ralph, m-ai chemat? rostesc somnoros.

Încerc să mă abțin din a mă holba insistent la computerul său. E concentrat pe ceva ce tastează în el, dar termină repede ca să mă anunțe de ce m-a chemat.

– Azi voi fi plecat toată ziua pentru a rezolva anumite lucruri pentru firmă. Așadar, dacă tot rămâi singur cu domnișoara Eleanor, ar fi o ocazie ideală să ieșiți la o întâlnire și să vorbiți despre ce vreți să faceți în viitor. În curând va trebui să-mi comunici data pentru logodnă. Sper ca ziua aceea să fie cât mai apropiată.

Asta crezi tu, porcule! Cine naiba crezi că îți ascultă comenzile. Singurul lucru care-mi convine e că îți voi vedea moaca aia spurcată toată ziua. Iar mie îmi convine asta pentru că așa am toată casa la dispoziția mea, fără ca cineva să intervină peste mine. E ocazia ideală să-l sun pe Dan și să mă ajute să-i sparg parola de la laptop. Singura problemă ar rămâne atunci Eleanor, pe care aș expedia-o ușor. Ascultă de orice îi zic.

– Am să mă mai gândesc la propunerea ta, și cu astea mă întorc la mine în cameră.

Exact așa la cum mă așteptam, sunt prea băgat în priză cu planul meu ca să mai pot adormi. Am să mai aștept o oră până le trimit tuturor mesaj ca să ne întâlnim aici. Dacă o să-l chem numai pe Dan se pot crea suspiciuni. Așa mai bine îi aduce aici și pe Princess, Andy, Briana și Kai. Vom porni un film la subsol, iar eu cu Dan ne vom retrage ca să aplicăm planul. Și dacă terminăm repede o să-mi pot petrece restul zilei cu Izabell. De când a venit ultima dată aici n-am mai stat împreună decât la cursuri, unde și acolo părea că nu e prezentă. Nu știu ce se întâmplă cu ea în ultima perioadă. E epuizată mereu, dar când o întreb despre asta îmi zâmbește și încearcă să mă convingă cu nu e nimic cu ea. În ora care trece mă uit la toate pozele din galeria telefonului meu în care apare Bell. Am câteva cu ea și de când ne-am plimbat în grădina casei. Într-una am prins-o cu zâmbetul larg pe față în timp ce se uita la o mulțime de lalele. Sunt favoritele ei.

Îi anunț repede pe toți prietenii noștri unde să vină și cât mai repede posibil. După foarte puțin timp primesc un răspuns de la Princess în care se scuză că nu poate veni deloc astăzi. Are ceva important de rezolvat ce nu îl poate amâna. Sunt sigur că asta a fost prima scuză penibilă ce i-a apărut în cap și mi-a trântit-o printr-un mesaj. Decid să o sun și după două tonuri îmi intră căsuța vocală. Asta-i ciudat. Aș mai insista dacă nu aveam ceva foarte important de făcut azi.

***

S-au adunat repede, încântați de ideea de a-și petrece ziua de duminică într-o casă de bogătaș. Singura care nu e prezentă e cea pe care îmi doream cu adevărat să o văd. Bria îmi observă dezamăgirea și se apropie de mine.

– Când ne-ai anunțat, ea deja era plecată din camera de cămin. Sincer nu știu ce face. Am întrebat-o de câteva ori de ce e așa grăbită, dar nu mi-a spus niciodată.

– Deci vrei să-mi spui că nu-i prima oară când face asta? Când a început să plece atât de devreme?

– În weekendul acesta s-a trezit așa, dar mă deranjează mai mult orele la care ajungea în timpul săptămânii. Parcă de marți sau miercuri a început cu orarul ăsta ciudat.

– Cât de târzii erau?

– Foarte târzii. Undeva pe la miezul nopții. Apoi se duce să facă duș și până se întoarce se aproape ora unu. O dată a ajuns și mai târziu cu o oră decât media. Apoi la șase are alarmă și învață o oră jumate. Nu știu cât poate reține cu așa puțină odihnă, dar după ce termină se pregătește și pornește deodată cu mine la cursuri. Ai încercat să vorbești cu ea? Poate ție îți va spune despre ce e vorba.