My Supernova

4

– Ce cauți aici? îl întreb ofticată.

– Pot să te întreb același lucru, Izabell!

– Ah, ce nu-mi place să mi se zică așa! chiar reușește să mă scoată din pepeni. Doar spune-mi Bella sau oricum altcumva. Știi ce, nu-mi spune nicicum. Când voi pleca la facultate nu vom mai avea parte de aceste mici întâlniri ciudate.

Mă bucur că nu mai zice nimic și îmi fac loc prin mulțime să le caut pe minunatele mele prietene care m-au lăsat singure chiar de ziua mea. Nu fac bine nici trei pași și simt cum cineva mă prinde de încheietura mâinii, trăgându-mă înapoi. Mi-a crescut tensiunea pe loc.

– Tu ai ceva cu prinsul oamenilor de braț? îl întreb nervoasă, mă uit la încheietură și apoi la el. Alo! Lasă-mă!

Văd că nu reacționează. Atunci încerc să scap din strânsoarea lui, dar mă ține și mai tare.

– Au! Vezi că doare! strig dar nu bagă în seamă, e pierdut printre gânduri.

După câteva secunde bune începe din nou să vorbească.

– La ce facultate te-ai înscris?

– Dacă îți răspund, îmi dai drumul? îi zic surprinsă de întrebarea sa.

După puțin timp de gândire și o analiză a situației îmi dă răspunsul:

– Sigur, dacă îmi spui te las.

– Voi merge la AS.

Îl văd din nou îngândurat și profit de situație. Mă desprind din strânsoare și mă îndrept spre baie. Mă opresc în fața oglinzii și îmi dau seama că mi-a trecut amețeala de la alcool. Îmi prind părul într-un coc ca să nu se încâlcească mai tare. În reflexia oglinzii observ urmele roșii care mi-au rămas imprimate pe încheietură de la strânsoarea lui Hero. În mod normal m-aș fi enervat tare, dar pentru că azi e ziua mea nu vreau ca un așa lucru neînsemnat să-mi strice pofta de distracție. Mă stropesc cu apă rece pe față și ies. O văd pe Lara stând la bar și mă îndrept spre ea.

– Ai obosit? o întreb curioasă.

– Nu. Am venit să îmi iau ceva de băut. Vrei și tu?

Eram gata să o refuz până să îl văd pe Hero stând proptit de un perete vorbind la telefon. Bineînțeles că se holba la noi. Mai bine zis la mine.

– Sigur! și dau pe gât lichidul. Hai să mergem să dansăm, o iau de mână pe Lara și o târăsc până pe mijlocul ringului de dans.

I ne alăturăm lui Andy, care dansa ca o expertă împreună cu un băiat. Nu trece mult și ni se alătură mai multe persoane. Cineva mă prinde de la spate de șolduri. După mărimea mâinilor sunt sigură că e un băiat. Surprinsă am vrut să îi înlătur mâinile dar mi-am amintit cuvintele lui Andy "E ziua ta, fato! Distrează-te!". Așa că mi-am așezat palmele peste ale lui și am continuat să dansăm.

La un moment dat își lipește pieptul de spatele meu și își mută brațele de pe șoldurile mele pe abdomen. Inima începe să-mi bată din ce în ce mai tare. Continuăm să dansăm așa un timp. O zăresc pe Andy cum se uită la mine, apoi la băiat și îmi face cu ochiul. Se întoarce și începe din nou să-și etaleze mișcările de dans. Simt deja cum se încălzește încăperea. Pe piele ni s-au format mici picături de transpirație. Printre mișcările de dans, observ că băiatul are pe mâna dreaptă o brățară pe care era desenată un "AS" elegant de mână și încă un medalion pe care nu-l pot vedea bine. Îmi distrage atenția de la brățară o atingere de bărbie pe omoplatul meu. Își lipește fruntea de ceafa mea și îi simt fiecare respirație de-a lungul spinării. Buzele sale calde și moi îmi lasă mici sărutări pe piele. În momentul acela mă desprind de băiat și mă întorc să văd cine e. Părul său castaniu deschis și mătăsos îi arată foarte bine în acest joc de lumini colorate. El își trece mâna prin păr și îl aranjează. Atunci îmi dau seama cine stă în fața mea. Fac câțiva pași ca să mă îndepărtez, dar mă prinde de încheietura stângă și mă trage înapoi lângă el.

– Unde vrei să fugi, Iz... Bell?

Îmi pun măna dreaptă în locul unde încă îi mai simt urmele buzelor lui.

– Chiar știi cum să ruinezi o zi de naștere, Supernova! îi rostesc numele suspinând.

Și pe loc îmi pare rău că i-am spus acest lucru. Nu ar fi trebuit să afle de ziua mea. Văd cum i se formează un mic zâmbet pe buze.

– Văd că nu ți-a plăcut să dansezi cu mine. Ai vrea să primești și altceva de ziua ta?

Mă prinde și cu cealaltă mână de aceeași încheietură și se apropie așa de tare încât nasurile aproape ni se ating. Mă uit în ochii lui și chiar nu-mi vine să cred ce verde amețitor văd. Se apropie din ce în ce mai mult. Încep să mă simt iarăși amețită și am impresia că mă sufoc. Îmi e teamă de următoarea lui mișcare, așa că mă las puțin pe spate ca să mă îndepărtez. Apoi îmi pun palma de la mâna liberă peste fruntea sa.

– Oookey, Supernova! Așa cum am spus-o și înainte, nu am nevoie de nimic, mai ales dacă e de la tine.

Îl împing de lângă mine. Pare puțin rănit sau doar știe să se prefacă foarte bine.

– Mai vedem noi. Ține minte! De cum începe anul nu vei mai putea scăpa așa ușor de mine.

– Ai vrea tu! îi strig în față și mă îndrept spre Andy și Lara să le anunț că nu mă simt prea bine și că voi pleca.

Ajung acasă pe la vreo patru și jumătate dimineața. Intru cât se poate de silențios ca să nu trezesc pe nimeni. Mă duc direct la baie să fac un duș fierbinte. Când îmi desfac părul, observ în oglindă că pe mâna stângă licărește ceva. Îmi cobor mâna și văd pe ea o brățară argintie. Seamănă cu una de la Pandora. Nu știu cum a ajuns pe mâna mea. În veci nu mi-aș permite vreuna. Mă uit mai atentă la ea și observ că are două medalioane. Pe unul scrie "AS" cu litere de mână, iar al doilea are un loc în care cred că ar intra o cheie. Dacă mă uit mai bine, are același model pe care l-am văzut nu demult la băiatul cu care am dansat. O nu! Este de la Hero! Dar când mi-a pus-o? Posibil atunci când m-a prins cu ambele brațe de această încheietură. Cum am putut să nu îmi dau seama!? Încerc să mi-o dau jos, dar este imposibil. Probabil de aceea există acel loc special de pe medalion. Doar o cheie o poate da jos.

După ce termin de făcut duș, mă arunc sub plapumă unde e cald și moale. Înainte să sting veioza, mă mai uit o dată la brățară.

– Sigur voi găsi o soluție de a te da jos.

Apoi sting lumina, dar nu țin minte când adorm.