Bad Intentions †

Capitolul5. O zi aproape perfectă †

- Oliviaaaaa?

- Da, ce este Alex?

- Îmi aduci căpşune? I.am vorbit ca un copil mic..

- Mbinee...

- Şi frişcă?

- Daaa!!!

-Dar Nutella? şi am dat din sprâncene...

-Sigur, ai dori şi un suc de portocale proaspăt stoarse? Ce sarcastică mai e....

- De ce nu? ...eşti o drăguţă!!! Dar nici eu nu mă las mai prejos.

-Altceva "prinţeso" ?

-Eh lasă că-mi ajunge... sau poate nişte miere, poate-mi mai revin. am făcut o faţă de căţeluş, sigur am înmuiato...

-Urăsc faţa asta, dar şti că te iubesc... luăm dejunul pe verandă?

-Da, sună bine...mă aranjez puțin şi cobor.... auzi, azi avem şcoală? pfff, nu mai ştiu nici ce zi este...

-Tu eşti beată, azi este sâmbătă!

-Aaaa, ok...

- Tu schimbăte, că eu merg în bucătărie , hai repejor că imediat termin!!!

- Bine bine...

Aşa, deci cu ce să mă îmbrac eu oare??? Hai mai întâi să fac un duş rapid...

Oare ce face Harry acum, pribabil este acasă la el... doarme, sigur.

Mbun, am terminat şi cu duşul... mi.am luat dedesubturile, dar ceva nu era bine.... aaa, este prea întunecat în cameră, dăăă... mai bine să trag perdelele... de ce le-am ales oare negre? În fine, nu contează.

După cum văd este o zi superbă de septembrie....mââ, şi destul de călduroasă, ar trebui să aleg o ţinută adecvată... aş putea să renunţ şi eu măcar o zi la blugi denişi şi tricouri şi aş putea să înbrac o rochiţă vaporoasă la care adaug nişte balerini simpli negri. Mă surprind singură, drăguţ....

De înbrăcat m-am înbrăcat, dar parul este un dezastru şi ca să-i fac ceva nu am ce... decat să-l prind într-un coc lejer... perfect.

- Alex, haideee !!! a terminat ciudat de repede, dar la cât de foame îmi este de foame nu mai comentez.

Am coborât jos... am privit pe verandă, era o măsuță frumos aranjată, cu o față de masă albă şi o mică vază cu trandafiri roşii, preferaţii mei...

- Vai de mine, tu eşti în rochie? Arăţi super, îmi place... mă privea cald şi zâmbea.

- Mersii... îmi place ce ai făcut afară, iar florile sunt preferatele mele, de unde ai ştiut?

- Mulţumesc, şi nu am ştiut, se pare că avem gusturi asemănătoare... Olivia are un zâmbet superb, iar ochii ei sclipesc de fericire... chiar şi ea poartă o rochiţă lejeră înflorată cu breteluţe subţiri, îi stătea foarte bine.

-Şi tu eşti foarte frumoasă...

- Hai gata cu complimentele şi să trecem la mâncare... am făcut ceva mai mult decât mi.ai cerut tu...

-Să şti că nu mă supăr, mă bucur! zâmbeam cu un colţ al gurii.

- Te aştept afară Olivia!

-Bine, vin imediat şi eu...

Afară era linişte... ştiţi, chiar mă bucur că am o mică curte, cu gazon pomi, flori etc. , mă simt mai liberă aşa. Păsările mă cam sâcâie, le.aş ucide cu o praştie, dar nu am un suflet rău, chiar dacă pare aşa.