Bad Intentions †

Capitolul10. "Te iubesc ..."†

Harry a deschis uşa, în spatele ei era o femeia superbă.... avea o prezenţă magică, părea o zână. Părul lung blond, îi curgea pe umerii firavi... avea ochii verzi ca zmaraldul, iar chipul ei parcă era din marmură albă.

Ea trebuie să fie Karyn.

- Bună, eu sunt Karyn Tayner, iar tu trebuie să fi Harry Styles!

- Încântat , poftiţi înăuntru vă rog!

- Mulţumesc frumos... o dar ce domnişoară splendidă, cum td numeşti scumpo?

- Eu sunt Alexandra Morgan, încântată !

- Mă bucur să te cunosc Alex ! Harry, unde este tatăl tău?

- În bucătărie, încearcă să facă un pui la cuptor!

- O Doamne, sper că nu dă foc la bucătărie!

- Bună asta Karyn!

- Mersi Alex, bate cinci!

"Bate cinci!" , o ador pe femeia asta, e aşa de cool , mie îmi place de ea, dar Harry? Se părea că a râs la gluma lui Karyn.

- Tata, Karyn e aici!

- Acum vin! Ooo Karyn, scumpa mea... cum eşti?

- Sunt bine, dar Styles? Mă cam strângi...

- O da, scuze.... Harry, ajută.mă cu cina!

- Vă ajut eu domnule!

- Alex, nu te deranja!

- Nu este un deranj, vă rog...

M.am dus în bucătărie şi mirosea divin... dar domnul Styles se pricepe foarte bine la gătit.....adică am văzut un pui bine frăgezit cu garnitură de cartofi şi morcovi, un Ratatui cu un miros deosebit... şi desertul, un Tiramisu care te fermeca doar dintr.o bucată...

-Domnule, dumneavoastră ați făcut toate astea?

- Sigur, meseria mea este de bucătar în timpul liber de la tribunal...

- M.ați cucerit total....

- Eşti o scumpă... ajută.mă să le duc te rog frumos!

- Imediat!

Harry a venit şi el în bucătărie.

- Parcă trebuia să stai cu Karyn!!!

- Doar nu vă lasam singuri... să căraţi voi, da da!

- Ciudatule, cred că îţi e foame...

- Foarte foame...

- Mbine, păi hai, ne mişcăm şi noi puţin Harry? Mie îmi este mai foame decât ție...

- Da, scuze, doar că tu mi.ai distras atenţia cu superbi tăi ochi căprui!

- Harry, roşesc! Am chicotit puţn.

- Mai aveţi, eu aproape am adormit...

- Tată, ai stat acolo tot timpul...nu pot să cred! Eşti prea.... ăăăh!!!

- Mda, bine, gata? Hai la cină cu voi....

-Nu.l băga în seamă Alex, e de modă antică, nu ştie ce spune!

- Harry, nu aşa se vorbeşte cu tatăl tău!

-Dar....

-Nu, hai la masă!

Oh, abia aştept să mănânc, am o foame de lup...

- Karyn, doreşti ceva de băut?

- Îmi pot lua singură, nu te deranja Alex...

- Ok! Domnule, mâncarea aste excelentă!

- Mă bucur că.ţi place, dar ţie îţi place Harry?

- Meah, mâncare...

- Da Harry, mâncare... nu te supăra scumpule! E delicioasă.

- Mulţumesc Karyn!

Harry avea un comportament neobişnuit... probabil că nu se simţea bine în preajma lui Karyn, bine îl înţeleg... dar totuşi este un musafir... m.am uitat la el într.un fel dezamăgită de comportamentul său, cred că se simţea vinovat, lăsându.şi privirea puţin în pământ... i.am pus o mână pe umăr , iar apoi a exprimat un mic zâmbet pe faţă.

- Harry, de când aveţi tu şi Alex o relaţie, vă văd foarte apropiați...

- Pe Alex o cunosc de ceva timp, dar abia azi a devenit a mea...

- Ce frumos , să vă ţină!

- Să vă ţină fiule...

- Mulţumim tată, Karyn...

Admosfera a devenit foartd plăcută, iar acum Harry nu mai este aşa de încordat ca înainte.

- Propun un tuast! Pentru frumoşii mei copii, Alex şi Harry şi pentru frumoasa mea Karyn... sper să avem un viitor frumos de acum încolo! Noroc!

- Noroc!

Gestul făcut de dl. Styles a fost foarte frumos. M.am simţit foarte bine în această seară....cina se terminase cam pe la ora 12 noaptea... am dansat vals, a fost comic, deoarece eu nu ştiam să dansez... am povestit din trecutul nostru, ne.am cunoscut mai bine, iar acum mă simt ca într.o familie.

- A fost o seară minunată dl. S. , vă mulţumesc!

- Eu îți mulţumesc că ne.ai onorat cu prezenţa...

-Şi altă dată! Noapte bună!

- Noapte bună Alex!

- Hai să te conduc acasă Alex, e destul de târziu...

- Ok! Papa Karyn!

-Paa Alex!

Eu şi Harry ne.am îndepărtat de casă... mergem încet pe aleea luminată de felinare, liniştea era deplină... Harry mă ţinea de mână, eu îl priveam cu drag, era superb în lumina lunii. Eram doar eu şi el...... deci momentul potrivit pentru un să...., ştiţi voi.

- Şi Alex...cum te.ai simţit?

- A fost o seară foarte frumoasă... la început te.ai purtat prea urât cu Karyn, este o tipă de treabă...

- Da, îmi pare rău... am observat.

- Mă bucur... Harry, putem sta pe o bancă, mă dor picioarele de la pantofi...

- Sigur, uite una acolo...

Ne.am aşezat jos, aveam o durere insuportabilă de picioare, dar ce contează, sunt cu Harry singură... asta mă mai linişteşte...

- Ce frumoasă.i luna... şti îţi văd chipul în ea Alex...eşti zeiţa mea...

- Ce frumos, a sunat... şti Harry, eşti un dulce, carismatic, eşti superb...nesuferit, nesimţit şi plin de viaţă....asta îmi place la tine... cred că te iubesc...

Mi.am închis ochii, sperând ca Harry să spună ceva, dar în schimb Harry m.a luat în braţe şi mi.a mângâiat părul... iar apoi a oftat şi a şoptit ...

- Şi eu te iubesc ...