Capitolul64. Scrisoare †

1K 63 4
                                    


Vreau sa incep mai intai cu niste multumir voua! :D OMFG!!! Am facut 33k la carte si pur si simplu nu imi vine sa cred! Va multumesc din suflet tuturor si vreau sa stiti ca va iubesc!

O lectura placuta!
Play melodie!!! :))
....................................

-Domnule, v-am adus stiloul si cu foaia ceruta! ma anunta Oli.
-Mersi, du-le in birou ca vin eu imediat. Trebuie doar sa ma imbrac...Oh si Oli?
-Da domnule?
-Poti suna la birou si sa spui ca nu vin azi? Minte-i ca vreau sa petrec timp cu mama sau ca m-am constipat etc etc... chicotesc si ma asez pe marginea patului. Oli pleaca si inchide usa fara sunet in urma lui.
Imi pun mainile in sold ca o cucoana si ma gandesc ce sa fac mai intai. Logic ar fi sa ma imbrac cu niste moxeri pentru ca am doar prosopul asta pe mine si-s in scula goala.
Trag brusc sertarul cu lenjerie si imi aleg niste boxeri cu Calvin Klain. Ii trag repede pe picioare in sus si as zice ca sunt imbracat pe sfert.
Daca tot stau acasa azi si nu o sa fac nimic, poate ca o sa ma imbrac cum ma imbrac eu.

Jeansii rupti in genunchi, tricoul negru simplu si cu ciucatele in picioare si-au facut din nou loc pe mine. Parul meu carliontat il prind intr-o coada mica la spate si ma dau putin cu sprei barbatesc.

-Harry? Scumpule dormi? vocea si tocurile mamei se aud pe hol si ii vad umbra indreptanduse spre camera mea. Clar nu as mai fi dormit la cat de tare a tipat ea...mmm....imi e foame.

Ea deschide usa fara sa ciocane si intra fara sfiala. Acum observ si eu cu cine seman. Eu imi pun hainele ramase pe jos in cosul de rufe si continui sa o ignor chiar daca pufneste de en ori. Ma amuza faptul ca o pot enerva usor si nu doar pe ea ci pe toata lumea.

-O sa ma mai ignori mult copile? rabufneste ea nervoasa de ignoranta mea.
-Am 21 de ani, nu mai sunt copil de cand m-am dezvirginat la 16 ani cu amanta lu' taica-meu... ea expira nervoasa si ii simt ochii cum arunca cu sageti.

-Te rog sa nu-mi vorbesti asa! practic imi ordona ea.
-Iar eu te rog sa nu ma mai tratezi ca pe un copil pentru ca nu sunt! Conduc una dintre cele mai mari companii din America de protectie a martorilor si se intampla ca eu sa fiu directorul acesteia! Acum te rog sa ma scuzi, dar am de scris o scrisoare de dragoste....de stagiar! Stagiar am zis!

Ies din camera nervos si ma indrept catre biroul meu.
Ma asez pe scaun si iau stiloul rece si metalic in mana. Aduc foaia alba mai aproape de mine si aproape ca pun penita stiloului pe ea fara sa ma gandesc ce sa scriu.

-Cu ce as putea incepe? vorbesc singur cu peretii si zecile de carti ce ma inconjuara. Stati calmi! Nu citesc, e doar de decor.

Sa incep asa...

Draga Alexandra ,
Cu ordinul meu am fost lasat sa iti scriu chiar eu, directorul companiei PMI , scrisoarea aceasta.
Dosarul tau este impecabil si de luat in considerare. Hobiurile tale iti aduc un plus, iar pe langa asta jobul tau compenseaza.
Din fotografie eu imi pot da seama ca esti o femeie puternica, desteapta, frumuoasa si cu bun simt. Clientii nostrii au nevoie de asa ceva.... ceea ce vroiam sa spun, dar nu pot e ca eu am nevoie de ea..... Esti candidata perfecta pentru stagiul nostru care din fericire pentru tine mai este si platit cu 900.000 de dolari pe luna.
Ar fi o onuare sa te am in agentia mea, iar cu asta vreau sa iti urez calduroase felicitari pentru obtinerea stagiului la PMI.
Ne vedem maine , domnisoara Morgan!
Sincer scrisoarea asta nu ma prea reprezinta, as fi scris si ceva pervers... ceva care sa puna o amprenta pe ea ca sa arate ca eu am ramas acelasi, dar doar cu un sacou si o cravata cu care cred ca ma spanzur in urand .
Las stiloul jos si privesc scrisoarea esuata din punctul meu de vedere.
Scot un plic alb-galbui din sertarul biroului si impaturesc fin scrisoarea. O inchid si pun siliciu rosu peste care apas emplema companiei.
In minte imi rasare un gand nastrusnic si ma reintorc in camera cu scrisoarea. Scot parfumul meu de acum doi ani care ea il adora si fufai peste scrisoare de doua ori. Asta este amprenta mea. Inainte sa ii pun capacul ma dau si eu putin si il asez la loc in mini cufarul din lemn.
Oare sa-i duc eu scrisoarea sau sa i-o dau lui Oli. La ora asta ea este la cursuri, deci nu ar avea sanse sa ma vada. Deci eu o duc.
Imi iau geaca de piele si ochelarii. Cobor scarile cu elan si o pup pe mama pe obraz iainte sa plec. Chiar nu stiu ce e cu mine si ce m-a apucat. Presupun ca bipolaritatea isi face aparitia din nou in viata mea.
Merg in mici sarituri catre garaj si il deschid cu codul care este...A L E X.
Jmecher si subtil nu?

Bad Intentions †Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum