Bad Intentions †

Capitolul48. Iertare

-Harry?
Spune Alex. Vocea ei e usor ragusita, dar pentru mine tot melodioasa ramane. Daca stau sa ma gandesc, nu am mai auzit-o cantand de ceva vreme. Mereu dimineata ea ma trezea cantandu-mi cate-un vers dintr-o melodie care ii placea ei... daca as mai sti care era. Eu mereu eram artagos dimineata si mereu gaseam un subiect pe care sa ne certam.
Uneori cand ea era pasnica si vroia doar liniste si pace, eu ma simteam prea confortabil. Vroiam sa tipe la mine sau sa ma certe din nou pentru ca am baut sau fumat ca un nenorocit ce sunt.
Acele zile sunt departe si imi e teama ca nu voi mai avea parte de ele.

Poate.

-Da? Raspund in final. Imi ridic privirea catre ea si o vad usor palida. Isi trage patura mai dus, acoperind umerii ei si ladsnd un tremurat sa-i scape.

-Pot sa te intreb ceva?
Ea intreaba cu o voce in teama. Probabil ca ii este frica ca voi izbucni inca o data, dar nu. Nu si acum. Acum trebuie sa am doar ganduri pozitive, doar pozitive. Dar la dracu, ca e destul de greu sa ai dracului un gand pozitiv.

-Sigur.
Eu raspund cu o anumita retinere. Oare ce vrea sa ma intrebe. Si sunt sigur ca dupa aceasta intrebare urmeaza inca 30 poate chiar 40 . O cunosc mai bine ca oricine si stiu ca va dori tot mai multe raspunsuri.

Fara raspuns.

-Imi ascunzi lucruri, legate de trecutul meu?

La dracu.

Nu vreau sa o mint , dar nu vreau sa-i spun nici purul adevar . Nu. Nu acum. Dar ce as putea sa ii spun , i ascund asa de multe . Ea nici macar nu stie ca o iubesc , sau ca am fost un cuplu inainte de tot haosul asta sau ca ma-sa e o vrajitoare nenorocita si taca-su un drac...la propriu si la figurat.
Daca ii spun ca nu , asta ar insemna sa ii ascund tot mai multe , dar daca ii spun ca da , ma va intreba cat mai multe si sincer nu vreau sa afle tocmai acum ca am adus-o intr-un mic orasel ca sa o indepartez de trecutul ei nenorocit . Sunt sigur ca daca ar afla asta , ar iesi acum pe usa aia si nu s-ar mai intoarce . M-ar parasi si nu mi-ar mai vorbi . As ramane singur...chiar pentru tot restul vietii mele , iar asta e ceva .

-De ce ai crede ca iti ascund ceva ?
Decid sa-i raspun cu o intrebare . Asta mereu merge si poate ca va schimba chiar ea subiectul.

-Nu stiu . Probabil sunt eu paranoica , si stiu ca mi-ai spus ca vrei sa ma ajuti sa-mi revin si ca imi vrei binele . Nu ar trebui sa cred asta . Scuze.

Nu vad de ce si-ar cere ea scuze . Eu sunt cel care trebuie sa isi ceara scuze aici .
Are naibi' o gramada de vanatai pe incheieturi si pe gat . Oare o dor ? Sigur ca o dor , cat de futut suna asta . Eu tot incerc sa o protejez de ceva anume pe cand ar trebui sa o protejez de mine insami. Eu sunt singurul monstru cu ochi verzi care vrea sa-i faca rau aici . Eu sunt un mincinos notoriu si sunt un las . Las.

-Bine. Hai sa vorbim despre alt ceva . Iti e foame ?
Pana la urma tot eu am schimbat subiectul . Stiu ca a mancat mai devreme niste amarate de cereale , dar ce i-ar tine alea de foame. De cand am ajuns aici nu am scos-o si pe ea pe nicaieri , ea nici macar nu cunoaste orasul asta afurisit de mic . E cel mai probabil sa dam nas in nas cu dracul de Morgan , dar pana la urma o sa fiu eu cu ea si nu cred ca ar indrazni sa atace sau sa faca ceva necugetat in public . O fi el un gay , dar nici chiar asa de futut in cur sa fie.

-Pai mancasem mai devreme niste cereale , dar drept sa spun da. Imi e foame.
Bingo!

-Perfect . Ai vrea sa iesim undeva azi ? Te-as putea plimba printr-un parc , am manca ceva la o pizzerie sau daca vrei o cofetarie . Orice vrei tu facem .

-Crezi ca as putea iesi afara cu vanataile astea ?
Acum ma simt stupid . Are rahaturile alea doar din vina mea si eu vreau sa o scot n oras cand arata in halul asta .