*A dat Domnu de am terminat si eu cu tezele astea si sunt libera sa scriu urmatoarele capitole.
In primul rand vreau sa va fiu recunoscatoare ca imi cititi cartea mea chiar daca nu este una prea buna.
Va multumesc pentru toate lecturile si voturile oferite. Fara voi nu as scrie.
Va sincer iubesc.
Si acum fara a o mai lungi, capitolul 27 ! ------->Imi puteti spune daca visez sau nu?... pentru ca nu sunt foarte sigura de ceea ce s-a intamplat mai devreme.
Oh...deci nu este vis?...si pot sa il mai sarut de bucurie?...iiiiii.
Ii privesc ochii de zmarald si vad o stralucire. O stralucire pe care nu o mai vazusem in ochii sai, era fericit.
-Harry...esti fericit? Il intreb asezandu-ne pe banca din fata bradului.
-Sunt cel mai fericit! Imi prinde mainile in ale sale si imi saruta fruntea.
-Uh...am atatea intrebari pe care sa ti-le pun...nu stiu cu care sa incep... privesc in gol si zambesc.
-Vreau ca in noaptea asta sa fim fericiti impreuna, maine vei avea tot timpul sa imi pui orice fel de intrebare, bine iubito? ma priveste bland si imi strange mainile mai tare.
-Bine...am spus eu simplu apropiindu-ma de el si luandu-l in brate... mi-ai lipsit!
-Si tu mie....si tu mie... repeta, imi mangaie crestetul capului apoi il saruta.
Am stat ceva timp afara, nu imi pasa ca era frig sau ca ningea, ce conta era ca el este aici cu mine si ca imi ofera o altfel de caldura.
Respiratia mi-a devenit mai rece, corpul incepand sa-mi tremure usor. Harry observase, se ridica in picioare si m-a indeamna si pe mine...il refuz cu un geamat.
-Alex...o sa ingheti, eu pot, dar tu nu!
-Dar totul e asa frumos cu tine... spun simplu un oftat parasindu-mi sufletul.
-Da, dar eu vreau sa iti fie bine, vino. M-am intins mai mult pe canapea si m-am facut confortabila, nimeni si nimic nu ma putea despartii de acest vis frumos.
-Ok, daca asa vrei tu!
Nimeni si nimic, dar poate ca Harry o sa o faca. Ma ia in brate ca o mireasa si ma duce spre restaurant.
-Harry, nu...gem usor, iar apoi chicotesc.
-Sclifosita mica, hai ca nu vreau sa racesti din vina mea...
-Iubirea ta ma va vindeca!
Harry deschide usa si ma lasa jos din brate . Ma lasa pe mine prima, mai e si cavaler. Imi ofera bratul sau si eu il prind fara sa ezit. Il strangeam in asa fel incat sa nu mai plece de langa mine.
Ne indreptam catre Liam si Niall care stateau la masa si ciocneau un pahar de sampanie acum.
Sunt sigura 98% ca ei doi au planuit totul.
-Aveti ceva sa imi spuneti? Ii intreb asezandu-ma jos cu mainile in san. Harry a chicotit vazand cat de serioasa devenisem.
-Ammm...sa ciocnim pentru o viata vesnica ? Intreaba Liam cu voacea subtiata.
-Da da, voi ati pus tot la cale, nu?
-Da! Spun cei doi.
-Da... aud si vocea groasa a lui Harry.
-Deci cine este invitatul care trebuie sa vina? Intreb sarcastic.
-Foarte haios...spune Harry punand un bot adorabil.
CITEȘTI
Bad Intentions †
Fanfiction-Nu iti este teama? -Teama? De ce anume? -Teama ca totul o sa se termine brusc fara ca noi sa stim?... Adica, daca nu se va mai intampla nimic palpitant de acum in vietile noastre? Daca totul o sa fie normal? Eu...eu nu vreau sa scap de acest per...