XVI.Ilustru

5.1K 244 24
                                    


ILUSTRU: Strălucit, celebru, vestit prin calitățile sale deosebite .


Cu totii traim cu un demon in interioru nostru. In unele zile, tu esti cel care stapanesti demonul. Iar in altele, el este cel care te stapaneste. Ii este mereu foame, se hraneste cu dorinta, cu dor. In timp ce tu dormi, demonul tau nu doarme niciodata.Te tenteaza sa-ti depasesti toate limitele care ti le-ai impus vreodata. In tot acest timp, te vaneaza, te bantuie. Te face sa nu faci diferenta intre un prieten si un dusman. Dar odata ce a reusit sa transforme toate persoanele la care tii in inamici, demonul te va fi consumat. Intrebarea mea este, poate un demon sa ia infatisarea unei persoane? 

Daca da, este Harry demonul meu? Nu stiam cu adevarat inca raspunsul la aceasta intrebare, dar cu toate acestea nu puteam sa nu ma intreb. De cand Harry a intrat in viata mea, totul mi se pare intunecat. Pericol. Crima. Fuga. Stiu ca fugeam si inainte si de asemenea, nu e bine daca spun ca Harry abia acum a intrat in viata mea, aparent el era de mult prezent, doar ca eu nu l-am descoperit pana acum recent. Inca ma gandesc cum a reusit sa se apropie de mine atat de mult, fara ca macar sa ma intalneasca, cum a reusit sa ma studieze de la distanta si cel mai important, cum a reusit sa-si dea seama de secretul meu legat de Louis?

 Cum a reusit sa-si dea seama ca ascund ceva de tata, el nici macar nu era acolo atunci cand am descoperit apartamentul intors pe dos. Asta imi dovedeste ceva. L-am subestimat. E mult mai bune decat am anticipat, cea ce inseamna ca si eu trebuie sa fiu de doua ori mai buna decat sunt acum, ca sa pot sa-l descoper, sa-i intru sub piele.

 -Bun, sa te vedem, zice Stella incantata, rotindu-mi scaunul, astfel punandu-ma fata in fata cu oglinda.

Eram schimbata. Atat de diferit, dar totusi, atat de sofisticat. Nu stiu de ce nu m-am gandit mai repede la asta. 

 Sincer nu ma gandeam vreodata ca as asculta spusele unei fete total diferite de mine, la stil, imbracaminte, vorba, absolut tot ce spunea nebunie si pericol, implicit spunea Stella.Totusi, nu m-am gandit niciodata ca ar putea avea un gust atat de sofisticat cand vine vorba de coafuri, machiaj etc.

La prima vedere, Stella nu parea deloc o persoana interesata, atitudinea ei mereu degajata, comportamentul baietos, felul ei de a fi pur si simplu, mi-a dat impresia ca nu s-ar putea pricepe la astfel de lucru dar totusi intuitia mea a gresit din nou. Stella stie toate aceste lucruri.

Parul odata despicat, mult prea lung, avea acum volum, firele fiind tunse la perfectie, prinse intr-un coc mult prea sofisticat pentru a-mi da seama cum a fost realizat. Pe deasupra, culoarea parului meu era acum mult mai luminoasa, firele deja mult prea crescute, fiind vopsite in asa fel incat intrega mea podoaba capilara arata ca soarele diminetii dupa o noapte furtunoasa, varfurile mele maronii acum fiind ascunse de un blond deschis extrem de superb.

Pe langa noua mea coafura, machiajul ales de Stella se potrivea perfect cu rochia care urma sa o probez, machiajul ochilor fiind destul de minimal, impodobit cu un bej vioi, acompaniat de tonuri maronii si putin rimel, buzele sangerii fiind atractia principala la acesta noua infatisare a mea.

Ridicandu-ma de pe scaun, avand pe mine doar lenjeria intima, am mers incet pana la rochia aleasa cu cateva ore inainte de Harry insusi, eu dandu-mi inca o data ochii peste cap, amintindu-mi cat de aspru mi-a ordonat sa o port. Cu toate ca rochia era extrem de frumoasa, faptul ca a fost aleasa de Harry ma facea sa o dispretuiesc aproape la fel de mult cat il dispretuiam pe el.

Nici macar nu s-a sinchisit sa vada daca imi place! Pur si simplu m-a obligat sa merg cu el intr-un magazin scump gasit in Rio, ma lasat sa ma uit la diferite rochii iar atunci cand  '' i s-a terminat rabdarea'', a luat prima rochie care a vazut-o si a platit-o, trantindu-mi apoi punga si aruncandu-mi sageti tot drumul spre hotelul darapanat.

DecepțiaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum