Decepția

XVII.Intenții

INTENȚIE:  Dorință, gând de a face, de a întreprinde ceva; proiect, plan. 

Un lucru care l-am invatat pe propria piele este ca lucrurile sunt furate, iar oamenii pleaca. In majoritatea timpului, nu recuperezi ceea ce ai pierdut, ramai doar cu amintirile. Un alt lucru care l-am invatat este ca escrocii sunt innascuti, rareori isi dobandesc calitatile, iar aptitudinile lui Harry ma fac sa cred ca tot ce se petrece acum, nu este anormal pentru el.

Totusi, ceva era ciudat. Nu se leaga. Stiu prea bine ca Harry incearca sa fie precaut si are impresia ca orice femeia sau barbat care intra in vorba cu mine sau cu el, ne vrea raul sau stie cine suntem, dar nu e asa. El este Leo iar eu Margret, familia Hagen. Asa ne-am prezentat toata noaptea. Nu am mai discutat cu Harry de evenimetele petrecute mai devreme, el fiind mult prea concentrat, uitandu-se mereu ca un paranoic in stanga si in dreapta noastra parca cautand cu privirea pe cineva.

-Cauti pe cineva anume? intreb eu dupa cateva minute, deja incepand sa fiu enervata de comportamentul sau.

Nu stiu ce are dintr-odata, nu parea asa decat dupa ce am coborat, era in alerta tot drumul pana jos, dar acum parca a devenit panicat de-a dreptul, chiar daca ma indoiesc de acest lucru. Harry nu se panicheaza. 

-Hm? intreaba el, intorcandu-si capul spre mine, evident distrat, ochii sai ramanand atintiti pe mine o perioada buna de timp, incercarea mea de a-i spune ceva fiind spulberata odata ce Harry si-a intors din nou capul, ochii sai marindu-se instant, capul meu urmandu-i directia dar chiar inainte sa-mi atintesc ochii pe orice ar fi vazut el, m-a tras brusc de mana si m-a intors inapoi cu spatele, corpul sau apropiindu-se de mine.

-Ce? ma uit eu confuza, incercand sa-mi dau seama ce Doamne face, ochii sai trecand repede de la fata mea, la lucrul care aparent se desfasurau in spatele meu, intentia mea fiind sa-mi intorc capul sa vad ce se intampla, dar barbia mi-a fost trasa brusc, ochii mei intalnindu-i pe cei ai lui Harry.

-Ce tot faci? intreb eu exasperata, incercand sa ma trag din bratele sale, corpul meu rotindu-se , intorcandu-ma cu spatele la el, dar inainte sa mai pot face ceva, am fost trasa inapoi in pozitia initiala.

-E-eu, trebuie sa-ti spun ceva, spune el, ezitand putin, ochii sai sclipind sub lumina candelabrului, pupilele sale marindu-se considerabil, semn ca era agitat? Nu cred, Harry nu e agitat.

-Tu ce? Ce tot faci? intreb eu exasperata, smulgandu-mi barbia din mainile sale, vrand din nou sa-i parasesc stransoarea trupului, dar bratele sale m-au imobilizat.

Degetul sau aratator mi-a atins usor obrazul, facand fiori sa-mi treaca de-a lungul spinarii, parul de pe brate ridicandu-mi-se. S-a uitat la mine, mana s-a dandu-mi un fir de par care a iesit din coc dupa ureche, ochii sai de culoarea mentei uitandu-se intens in ai mei.

Privirea sa s-a mutat de la ochii mei la buzele mele, acelasi lucru facand si eu. Parca eram intr-o transa. Buzele sale erau atat de pline si pareau surprinzator de moi, netede, imi era greu sa-mi intorc capul si sa nu le mai privesc.

Cu o tragere de inima, am reusit sa ies din transa in care a reusit sa ma captureze, gandindu-ma ca asta vroia de la inceput. In asta consta jocul sau. Vroia sa ma seduca, exact cum a facut atunci cand mi-a luat telefonul. Mi-am lasat garda jos, am fost distrasa de el si am patit-o.

Capul meu s-a intors spre stanga, dar mana lui Harry mi-a apucat barbia, smucind-o spre el. I-am simtit buzele lipindu-se de ale mele cu atat de multa putere, ca mi-am inghitit toate insultele care urma sa i le spun. Mainile sale au alunecat pana mi-au prins bine talia, strangand usor si pentru o secunda, nu il mai simteam ca fiind un escroc. Il simteam Harry. Doar Harry. Apoi, fiorii de placere aparuti odata cu buzele sale care s-au contopit cu ale mele, au disparut fiind inlocuiti de fiori de frica, incepand sa ma zbat in bratele sale. Harry a incercat sa ma traga mai mult spre el, dar nu l-am lasat, impingandu-i pieptul si facandu-l sa-si desparta buzele de ale mele.