Decepția

XLVI.Malavita

MALAVITA: cuvânt cu mai multe sensuri în italiană; lumea criminalilor, interlopă, crimă organizată; viață rea, nefastă.

Ai auzit vreodată de Pisica lui Schrödinger? Un experiment mental, adesea considerat un paradox. Schrödinger a încercat să demonstreze șansele de supraviețuire ale unei pisici, în funcție de un eveniment aleatoriu. O pisică este băgată într-o cutie având 50/50 șanse de supraviețuire pentru că, de asemenea în acea cutie, este un flacon de otravă. Fizica spune că e ori una, ori alta. Pisica ori e vie, ori este moartă. Nu poate exista o a treia variantă. În momentul de față mă simțeam exact ca și pisica închisă. De asemenea, la fel ca mine, pisica nu știa ce o așteaptă, nu știa care va fi rezultatul. Iar eu, pusă față în față cu descoperirea adevăratei misiuni întreprinse de Harry, nu pot să nu mă gândesc că tot ceea ce urma să spună nu îmi va afecta perspectiva asupra vieții și asupra sa. După felul în care corpul său agitat se mișca în cercuri, știam că ce urma să împărtășească cu mine îl afecta mai mult decât lăsa să pară. Știam că misiunea aceasta este importantă pentru el, dar nu eram cu adevărat conștientă cât de importantă era.

-Harry? îl strig ușor, încercând să nu îl determin să refuze să îmi spună scopul acestei misiuni. Știam că are gânduri de acest fel, știam că nu este încântat să îmi zică, dar de asemenea este conștient că eu voi fi cea care trebuie să-l asiste în îndeplinirea acestei misiuni deci ar fi în interesul său să mă informeze.

-O viață plină de minciuni te prinde din urmă, Antonia și crede-mă, nu vrei să dezgropi acei demoni. Am fost un escroc întreaga mea viață; am furat, am înșelat, am păcălit. M-am folosit de oameni, le-am exploatat slăbiciunile, m-am folosit de dorințele lor - putere, plăcere, păcat. Știu să citesc oamenii mai bine decât oricine, am fost creat să fac acest lucru încă din momentul în care m-am născut. Am fost programat să duc o viață neîmplinită, o viață lipsită de libertate. Nu pot scăpa de propriul destin, dar măcar pot să încerc să-l schimb. Am făcut multe greșeli, iar acesta este modul meu de a plăti pentru propriile păcate, șoptește el, corpul său stabilizându-se acum. Postura sa era încordată, umerii drepți și rigizi, iar felul în care corpul său era întors spre fereastră îmi demonstra că nu putea să mă privească în ochi.

Nu știam ce ar trebui să spun, nu găseam cuvintele necesare pentru a-i răspunde. Cu toate că voiam să aflu cât mai repede obiectivul misiunii, de asemenea trebuia să-l las să continuie în ritmul său. Nu îl puteam grăbi.

-Misiunea este simplă. Prea simplă. Trebuie să ne întâlnim cu cineva, să îi înmânăm tablourile și să încercăm să ieșim în viață. Nu vei vorbi cu nimeni. Trebuie să intrăm într-o clădire, la o petrecere, iar tu vei fi însoțitoarea mea. 

-Cu cine ne vom întâlni? întreb eu, observând că Harry nu plănuia să elaboreze prea curând ceea ce a spus mai devreme. Părea că tot ce a zis până în acest moment era irelevant misiunii, dar e ciudat că a simțit nevoia să-mi spună mie asta.

-Jason. Jason Campbell. Lucrează pentru um om extrem de influent, posibil cel mai îngrozitor om pe care l-am cunoscut vreodată. Un om atât de rece și nemilos, încât odată ce intră pe ușă, un fior îți trece pe spinare. Jason este extrem de important pentru acest om, este asasinul lui personal. Stâlpul de sprijin, aproape cea mai importantă persoan pentru el. Cu el trebuie să ne întâlnim pentru a analiza tablourile, trebuie să le livreze dar există șanse mari să ne fie pusă viața în pericol. Jason este puțin mai excentric. Poate oricând să ne omoare pur și simplu pentru că simte că acesta ar fi cel mai bun rezultat pentru el. Tot ce face este în interesul său, nici măcar al șefului său.