- Tata, imi pot da seama ce e in sufletul tau si imi pot da seama ce e in mintea ta! Teama! Te temi! Asa este? Asta citesc eu in ochii tai. Te temi sa nu gresesti... in legatura cu mine... Te temi sa nu plec! Te temi... Te gandesti ca ma roade dorul de acasa... si ca mi-ar ajunge doar o scanteie ca sa ma hotarasc sa ma intorc in Bucuresti! Sau te gandesti ca fata mea s-ar satura de familia ta, daca Daria ar intrece masura cu iesirile ei la cluburi... Te inteleg! Sa stii ca te inteleg... dar incearca sa ai mai multa incredere in tine si incearca sa intelegi ca eu as pleca doar in momentul in care as simti ca va incurc... sau ca v-ati saturat de mine... In momentul in care as simti ca iti fac rau cu prezenta mea. Doar asta ar putea fi motivul pentru care eu m-as hotari acum sa plec. Stiu ca te gandesti ca mi-e dor de Alex si ca el s-ar putea razgandi... si ca s-ar putea sa nu se mai mute aici... Hm! Da! Mi-e dor de el... asa cum mi-a fost dor doi ani jumate... Alex e cel mai important om din intreaga mea viata... dupa Carmen... Asa este... insa acum, dupa ce am apucat sa gust din viata alaturi de voi, cred ca mi-ar fi la fel de greu sa plec... precum mi-ar fi la fel de greu sa raman, daca Alex nu ar veni aici... Da! Asta este adevarul... Am ajuns la cuvintele lui Carmen... Ea a fost cea care mi-a spus despre faptul ca as suferi de dor, indiferent ce as alege... Hm! La acea vreme, nu am crezut-o... La acea vreme, am fost sigur ca nu ar fi asa... Acum... Da! Pot sa spun ca femeia mea a avut dreptate. Dar nu te teme! Alex e fiul lui Tiberiu! Odata ce a apucat sa hotarasca, nu mai da inapoi. Trebuie sa aiba un motiv foarte serios pentru ca sa dea inapoi... Asa ca, nu te mai gandi ca plec! Nu te consuma la gandul asta! Sunt aici si nu imi mai doresc sa plec. Nu imi mai doresc sa pun distanta intre noi. Stii, tata, ce imi doresc eu acum? Nu ai sa ghicesti niciodata. Sunt sigur! Imi doresc sa ajungi in faza in care sa indraznesti sa ma certi... sau macar sa imi atragi atentia daca ceva nu am facut bine. Asa cum face orice tata... Atunci voi fi convins ca am trecut de faza asta de a incerca sa ne cunoastem si ca am trecut amandoi de faza in care sa ne temem... de urmari. Sa nu crezi ca eu nu ma gandesc la ce te gandesti tu... Sa nu crezi ca eu nu ma tem ca as putea face ceva ce sa ma indeparteze de voi, acum ca v-am gasit... si ca am aflat adevarul adevarat... si ca nu e asa cum am crezut eu mereu... Adica, mai concret, ca nu esti asa cum am crezut eu ca esti... atatia ani de zile... pentru ca, da... e vorba doar de tine... nu si de familia ta... Imi doresc sa trecem peste senzatia aia ca trebuie sa am grija sa nu gresesc... Sa nu ma simt obligat sa ma port cu manusi... Intelegi ce vreau eu sa spun? Pentru ca, da! Inca am pornirea asta... si sunt sigur ca ai aceeasi pornire... Sa te porti cu manusi... Sa fii mult prea atent... Ei! Asta vreau... Asta imi doresc... sa fii exact cel care esti in relatia cu Darius... Cat despre gemeni, nu iti face griji! Am savurat sfarsitul asta de saptamana. Ei nu mai au retineri. Nici macar Daria. Ea isi revine dupa ceea ce i-am facut eu. In astea doua zile ne-am distrat de minune. Ne-am contrazis asa ca intre frati... Mi-a placut. Crede-ma! Ei nu vor fi un motiv sa imi doresc sa plec. Asa cum ti-am spus in noaptea de Ajun, Alex si Alexandra sunt fratii mei. Da! Insa acum pot sa spun ca incep sa simt ca si gemenii sunt fratii mei... Acum pot sa experimentez cum e sa ai frati mai mici... Pana acum Alex si Alexandra m-au considerat fratele lor mai mic... si au incercat sa ma indrume si sa ma ajute... De acum eu sunt fratele cel mare... care isi ajuta fratii mai mici, si sincer, ador postura asta.
Oh! Cat am savurat eu cuvintele fiului meu! Si cum sa nu le savurez, cand m-am temut atat de tare ca el nu se va integra in familia mea... Am inspirat adanc si am decis sa ii raspund:
- Edmond, fiule... Uau! Cu ce sa incep oare, dupa cuvintele tale? Hm! Da! Tu m-ai pus in incurcatura de cand te-am vazut prima data. Niciodata pana acum nu am fost nevoit sa imi caut cuvintele. Le-am avut mereu la mine. Cu tine e mai complicat. Daca te intrebi de ce, iti raspund acum. Pentru ca ma cunosc mult prea bine, iar tu imi semeni si ma intreb mereu ce as putea eu spune nou, ceva ce tu nu ai cunoaste sau nu ai sti la fel de bine ca si mine. Asa cum ai spus tu. Doar varsta ne diferentiaza. Insa, ca sa revin la ceea ce ai spus tu acum, nu pot, Edmond, nu pot sa nu ma tem. Nu pot sa nu ma gandesc ca as putea gresi la un moment dat... Sunt o fire impulsiva... stii mult prea bine... Mi-ai spus ca stii ca sunt extrem de impulsiv. Nicu nu a exagerat cu asta... iar uneori autocontrolul imi joaca feste. Apoi, hm! Fiule! Cum sa te cert eu pe tine?! Cum sa iti fac eu observatii? Tu esti mult prea matur pentru dojeni parintesti. Tu nu mai ai cum sa faci greseli de genul greselilor pe care le-ar face gemenii. Asadar, nu pentru ca te-as favoriza nu ti-as face observatii, ci pentru ca nu am subiect care ar merita dojeni din partea mea. De acum, de la varsta asta, tu ai fi iesit oricum de sub dojeana mea. Cel mult, sfaturi. Atat pot eu sa iti dau de acum inainte. Sau mai bine zis, pareri personale pe care sa le iei, sau nu, in considerare... Cat despre purtatul cu manusi unul fata de celalalt... Oh! Va mai trece o vreme pana cand le voi putea da jos... Da! Asta e adevarul. Esti mult prea important pentru mine, ca sa nu incerc sa iti fac pe plac... sau sa nu incerc sa ma controlez in fiecare moment. E tare nou totul pentru mine. Am nevoie de timp ca sa ma pot detasa de temeri. M-am temut mult prea tare, Edmond! Mi-e martor Eduard... Mi-e martor Alex... Mi-e martora Carmen... Mi-e martora Emily... M-am temut ca nu voi avea sansa sa te am langa mine. Mi-ai spus atat de clar ca nu ramai... M-am rugat de Carmen sa fie de partea mea... M-am rugat de Alex... sa fie de partea mea... Eduard mi-a simtit teama... Da! Eduard ma cunoaste mult prea bine... Apoi, Emily a mea... Oh! Cat a incercat sa ma imbarbateze... Cat a incercat ea sa imi ridice moralul! De aceea nu pot sa nu ma tem. Inca mai simt in mine groaza ca nu te mai vad... ca nu vrei nici macar sa pastram legatura... ca nu imi dai nicio sansa sa iti demonstrez cat imi doresc sa faci parte din familia mea. Dar promit ca o sa-mi treaca... Promit, Edmond! Promit ca nu imi vei mai simti teama si retinerea... Imi vei simti doar emotia... Da emotia pe care o simt cand te vad... Acum despre gemeni. Hm! Daria poate fi foarte insistenta... Dar, cred ca stii si tu asta! Ai avut timp berechet s-o cunosti. Si ma tem pentru relatia ta cu Carmen... Ma tem sa nu va afecteze...
CITEȘTI
IN OGLINDA
RomanceV-ati intrebat vreodata atunci cand ati citit cartea ASA TATA ASA FIU, ce a gandit Cris Reyn atunci cand a aflat ca Daria a dormit la un strain, sau v-ati intrebat vreodata ce a simtit el in cele sapte zile dintre Craciun si Revelion? Ei! Acum aveti...