Capitolul 12

896 65 8
                                    


Îmi ia ceva timp să-mi amintesc unde sunt atunci când mă trezesc. Petrecerea oribilă şi noaptea şi mai rea îmi inundă memoria şi oftez în timp ce mă ridic din pat. Steph e încă inconştientă. Aş putea să o las să doarmă în timp ce aflu cum să ajungem înapoi la cămin. Mă încalţ şi descui uşa. Oare ar trebui să bat la uşa lui Harry sau să încerc să-l găsesc pe Niall? Niall măcar face parte din frăţie? Nu aş fi spus niciodată că Harry ar face parte din ea, deci poate e şi cazul lui Niall. Holul e gol şi surprinzător de curat, în ciuda petrecerii de aseară. Trebuie să calc peste corpuri adormite, făcându-mi loc pe scări.

"Niall?" Strig, sperând să-i aud răspunsul. Sunt cel puţin 25 de oameni dormind doar pe podeaua din sufragerie. Podeaua e plină de pahare roşii şi gunoi. Când ajung în bucătărie încerc să mă forţez să nu fac curat. O să dureze o zi întreagă pentru întreaga frăţie să cureţe după această petrecere. Mi-ar plăcea să-l văd pe Harry curăţând toată mizeria asta. În timp ce gândul ăsta îmi trece prin cap, nu pot să mă abţin să nu râd.

"Ce e aşa amuzant?" Mă întorc şi, desigur, Harry intră în bucătărie, cu un sac menajer în mână. Îşi trece braţul peste masă, făcând două pahare roşii să aterizeze în sac.

"Nimic... Niall locuieşte tot aici?" El mă ignoră şi continuă să cureţe. Cred că e singurul treaz care face curăţenie. Bun, merită să cureţe toată mizeria asta. "Deci?" Întreb din nou, mai impacientata de data asta. "Cu cât îmi zici mai repede dacă Niall locuieşte aici, cu atât pot pleca şi eu mai repede."

"Acum ai atenţia mea, dar nu, el nu locuieşte aici. Ţi se pare că are faţă de frăţie?" Rânjeşte.

"Nu, dar nici tu nu ai." Pufnesc, iar maxilarul lui se încordează.

Îmi ignoră comentariul şi continuă să cureţe. "Este vreun autobuz prin apropiere?" Întreb, fără să aştept un răspuns.

"Dap, de fapt e la o stradă depărtare."

"Îmi poţi spune unde e?"

"Nu e aşa de greu de găsit." Colţurile gurii sale se ridică, ironizându-mă.

Îmi dau ochii peste cap şi ies din bucătărie. Lipsa temporară de impoliteţe de aseară a fost evident ceva rar, iar el şi-a luat revanşa în forţă astăzi. După noaptea pe care am avut-o, nu suport să-l mai am în preajma mea. O trezesc pe Steph şi mergem jos.

"Harry a spus că este o staţie de autobuz în apropiere." Îi spun,iar ea râde.

"În niciun caz nu luăm autobuzul, ne va duce el înapoi. Probabil doar te tachina." Îmi spune, mâna ei odihnindu-se pe umărul meu. "Harry, eşti gata să ne duci înapoi? Îmi bubuie capul."

"Da, sigur, doar dă-mi un minut." Spune,iar eu pufnesc. Cel puţin e amabil cu Steph. Mă întreb de cât timp sunt prieteni.

Pe parcursul drumului înapoi la cămin, Steph cântă nu ştiu ce melodie metal se aude în boxe, iar Harry deschide geamurile, în ciuda rugăminţilor mele de a le ţine închise. El rămâne tăcut tot drumul, bătând abătut volanul cu degetele sale lungi.

"O să vin mai târziu, Steph!" Îi spune în timp ce coboară din maşină. Ea aprobă şi îi face din mână în timp ce eu deschid portiera.

"Pa, Theresa!" Rânjeşte,iar eu îmi dau ochii peste cap, urmând-o în cameră.

#HESSAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum