Capitolul 31

1K 63 1
                                    


"Nu e chiar aşa rău, cred." Spune Noah, iar eu râd emoţionată. "Ce?" Îşi ridică sprânceana.

"Nimic, doar că sunt surprinsă că ai zis asta." Îi spun şi mă aşez din nou pe pieptul lui. Electricitatea care a umplut camera acum câteva momente a dispărut.

"Nu spun că ar trebui să petreci timpul cu tipul ăsta, dar a fost destul de prietenos."

"Harry nu e nici măcar pe departe prietenos." Îi spun, iar el chicoteşte, cuprinzându-mă cu braţul. Dacă ar şti lucrurile care s-au întâmplat între mine şi Harry: felul în care ne-am sărutat, felul în care am gemut numele lui în timp ce... Dumnezeule, Tessa! Doar încetează. Îmi ridic capul şi îi sărut linia maxilarului, făcându-l să zâmbească. Vreau că Noah să mă facă să mă simt aşa cum ma face Harry. Mă ridic şi mă întorc spre el. Îi prind faţa între mâini şi îmi apăs buzele de ale lui. Gura lui se deschide, iar el mă sărută înapoi. Buzele lui sunt moi, la fel că sărutul lui. Am nevoie de foc, am nevoie de pasiune. Îmi înfăşor mâinile în jurul gâtului său şi mă poziţionez în poala lui.

"Uau, Tessa! Ce faci?" Mă întreabă şi încearcă să mă îndepărteze uşor.

"Ce? Nimic, doar... Vreau doar să ne sărutăm, cred." Spun şi mă uit în jos. De obicei, nu sunt jenată în preajma lui Noah, dar asta nu e un subiect despre care vorbim în mod normal.

"Bine?" Spune, iar eu îl sărut din nou. Simt căldura pe care o transmite, dar nu focul. Încerc să-mi mişc şoldurile, sperând să aprind acel foc. Mâinile lui se mută pe talia mea, dar le împinge înspre mine, oprindu-mi mişcările. Ştiu că am fost de acord să aşteptăm până când ne vom căsători, dar acum doar îl sărut. Îi iau mâinile şi le îndepărtez, continuând să mă mişc asupra lui. Indiferent de cât de multe ori încerc să-l sărut mai tare, gura lui rămâne moale şi timidă. Pot să simt că e excitat, dar el nu reacţionează.

Ştiu că fac asta din motive greşite, dar nu îmi pasă în momentul de faţă. Am nevoie doar să ştiu că Noah poate să-mi facă ceea ce reuşeşte Harry. Nu e Harry cel pe care îl vreau, ci de fapt senzaţia... Nu?

Mă opresc din a-l săruta pe Noah şi mă dau jos din poala lui.

"Asta a fost plăcut, Tessa." Îmi zâmbeşte, iar eu fac la fel. A fost 'plăcut'. E atât de reţinut, prea reţinut, dar îl iubesc. Pornesc filmul şi în câteva minute simt că aţipesc.

...

"Ar trebui să plec." Spune Harry, ochii lui verzi uitându-se la mine.

"Unde să te duci?" Nu vreau să plece.

"O să stau la un hotel în apropiere, mă întorc mâine dimineaţă." Îmi spune, iar faţa lui se transformă în cea a lui Noah. Mă ridic brusc şi îmi şterg ochii. E Noah. Nu a fost niciodată Harry.

"E evident că ţi-e foarte somn şi nu pot să rămân aici la noapte." Îmi zâmbeşte şi îmi atinge obrazul. Vreau să îi spun să rămână, dar mi-e frică de ceea ce o să văd sau o să spun în starea mea somnambulă. Ştiu că Noah nu ar crede că e decent să rămână în camera mea, oricum. Harry şi Noah sunt total opuşi, din toate privinţele.

"Bine, mulţumesc din nou că ai venit." Mormăi, iar el mă sărută uşor pe obraz înainte să se ridice de sub mine.

"Te iubesc." Îmi spune, iar eu dau din cap aprobator, îngropându-l înapoi în pernă.

În următoarea dimineaţă, mă trezesc din cauza apelului lui Noah. Îmi spune că tocmai a ieşit din hotel, aşa că mă dau jos din pat şi mă grăbesc la duş. Am plănuit să fac un duş scurt, dar apa se simte atât de bine pe muşchii mei încordaţi. Ce ar trebui să fac azi cu Noah? Nu sunt multe chestii de făcut pe aici, doar dacă ieşim în oraş. Poate ar trebui să îl sun pe Liam şi să îl întreb ce am putea face pe aici în afară de a merge la petreceri. El pare să fie singurul meu prieten care să aibă răspunsul.

M-am decis să port fusta mea gri în pliuri şi o bluză albă simplă. Ignor vocea lui Harry din capul meu care îmi spune că fusta mea e urâtă. Noah e pe hol, aşteptându-mă la uşă atunci când mă întorc, având încă prosopul pe cap.

"Arăţi încântător." Îmi zâmbeşte şi îşi pune mâna peste a mea în timp ce deschid uşa.

"Trebuie doar să îmi fac părul şi să mă machiez puţin." Îi spun şi iau trusa de machiaj a lui Steph. Sunt fericită că nu a luat-o cu ea.Va trebui să-mi iau şi eu una acum că ştiu că îmi place cum arată.

El aşteaptă răbdător pe patul meu în timp ce eu îmi usuc părul şi îmi ondulez vârfurile. Mă opresc să îl sărut pe obraz înainte să mă machiez. "Ce vrei să facem azi?" Termin să mă dau cu rimel şi îmi înfoi părul.

"Facultatea îţi prinde bine, Tessa. Niciodată nu ai arătat mai bine." Mă complimentează Noah. "Nu ştiu, poate putem merge în parc sau ceva, apoi la cină?" Spune, iar eu mă uit la ceas. Cum de e deja unu după-amiaza? Îi trimit un mesaj lui Steph şi îi spun că o să fiu afară toată ziua, iar ea îmi răspunde că va fi plecată până mâine. Am ajuns să observ că ea practic locuieşte la casa frăţiei lui Harry în weekend.

Conducem puţin prin împrejurimi ca să găsim un parc, ceea ce nu durează mult. "Când o să-ţi cauţi maşină?" Mă întreabă în timp ce parchează. Parcul pe care l-am găsit e mic şi liniştit.

"De fapt, cred că săptămâna asta. O să aplic şi pentru o slujbă tot atunci." Nu menţionez nimic despre Vance Publishing cu care m-a ademenit Harry.

"Asta e grozav, anunţă-mă dacă ai nevoie de ceva." Se oferă, iar eu aprob din cap. Ne plimbăm prin parc şi ne aşezăm la o masă pentru picnic. El vorbeşte majoritatea timpului, iar eu îl ascult. Ratez câteva frânturi din conversaţie, dar el nu pare să observe. Sfârşim prin a ne mai plimba puţin şi ajungem la un mic izvor. Râd de ironia situaţiei, iar Noah se uită la mine întrebător.

"Vrei să înotăm?" Nu sunt sigură de ce tocmai am zis asta.

"Acolo? În niciun caz." Râde, iar eu mă plesnesc mintal. Trebuie să încetez să-l compar pe Noah cu Harry.

"Glumeam." Îl mint şi îl trag pe alee.

E ora 7 înainte să plecăm din parc şi ne decidem să comandăm o pizza când ne întoarcem în cameră şi să ne uităm la un film. Sunt lihnită până când ajunge pizza şi mănânc aproape jumate de una singură. În apărarea mea, nu am mâncat toată ziua. Pe la jumătatea filmului, îmi sună telefonul, iar Noah se întinde să îl ia pentru mine.

"Cine e Liam?" Mă întreabă. Nu e deloc suspiciune în vocea lui, doar curiozitate. Nu a fost niciodată tipul gelos. Nici nu a fost nevoie să fie, până acum.

"E un prieten de la şcoală." Îi spun şi răspund. De ce m-ar suna Liam atât de târziu? Nu m-a mai sunat niciodată pentru altceva decât dacă voia să comparăm notiţele.

"Tessa?" Spune tare.

"Da, e totul în regulă?"

"Mm... de fapt, nu. Ştiu că Noah e acolo, dar..." Ezită.

"Ce s-a întâmplat, Liam?" Inima mea începe să o ia razna. "Eşti bine?"

"Da, nu e vorba de mine. E Harry." Spune, iar inima mi se opreşte.

"H... Harry?" Mă fâstâcesc. Mă panichez în interior.

"Da, dacă îţi dau adresa, poţi veni aici, te rog?" Spune, iar eu aud ceva spărgându-se în fundal. Sar de pe pat şi mă încalţ înainte ca mintea mea să reacţioneze.

"Liam, Harry a încercat să te rănească?" Mintea mea nu poate să înţeleagă ce se întâmplă.

"Nu, nu." Îmi spune.

"Trimite-mi un mesaj cu adresa." Îi zic şi aud alta bubuitură.

"Noah, am nevoie de maşina ta." Îi spun, iar el îşi întoarce capul într-o parte.

"Ce se întâmplă?"

"Nu ştiu... e vorba de Harry. Dă-mi cheile." Îi cer, iar el îşi bagă mâna în buzunar.

"Vin cu tine." Spune şi se ridică. Îi iau cheile din mâini şi îmi scutur capul.

"Nu, tu... Trebuie să mă duc singură." Îi spun, iar el pare rănit. Ştiu că e greşit să îl las aici, dar singurul lucru la care mă pot gândi e Harry.

#HESSAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum