Capitolul 20

992 61 1
                                    


În timp ce buzele mele le ating pe ale lui Harry, îi simt inspiraţia acută. Nu am nici cea mai vagă idee ce fac, dar nu mă pot opri. Gura lui Harry are acelaşi gust pe care mi l-am imaginat, pot simţi uşor aroma de mentă de pe limba lui în timp ce îşi deschide gura şi mă săruta. Mă săruta cu adevărat. Limba lui caldă o îmbrăţişează pe a mea şi pot simţi metalul rece al cercelului din buză în colţul gurii mele. Întregul meu corp se simte de parcă ar fi fost aprins. Nu m-am mai simţit aşa niciodată. Îşi apropie mâna de faţa mea, cuprinzându-mi obrajii roşii, înainte ca ambele lui mâini să îmi cuprindă şoldurile.

Se retrage puţin şi mă sărută uşor pe buze. "Tess." Respiră şi îşi uneşte gura din nou cu a mea, limba lui făcându-şi din nou loc în ea.

Mintea mea nu mai are deloc control, senzaţia a acaparat fiecare fibră din corpul meu. Harry mă trage de şolduri mai aproape de el, culcându-se pe pat, fără a întrerupe sărutul. Nesigură de ce ar trebui să fac cu mâinile, le pun pe pieptul lui în timp ce mă urc deasupra lui. Pielea lui e fierbinte şi pieptul lui se mişcă de sus în jos din cauza respiraţiei rapide. Îşi retrage gura de pe a mea, iar eu scâncesc la pierderea contactului, dar înainte să pot protesta, gura lui se mută pe gâtul meu. Simt orice mişcare a limbii lui. Senzaţia asta e incredibila. Îmi prinde părul ca să-mi ţină capul deasupra lui în timp ce continuă să îmi sărute gâtul. Dinţii lui îmi zgârie uşor clavicula, iar eu gem, senzaţia controlandu-mi tot corpul în timp ce el îmi suge uşor pielea. Aş fi ruşinată dacă nu aş fi intoxicată, de Harry şi alcool. Nu am mai sărutat niciodată pe nimeni în felul ăsta, nici măcar pe Noah. Noah!

"Harry... Opreşte-te!" Nu-mi recunosc vocea. E joasă şi răguşită, iar gura mea e incredibil de uscată. El nu se opreşte. "Harry!" Spun din nou pe un ton mai clar,iar el îmi dă drumul la păr. Mă uit în ochii lui. Sunt mult mai întunecaţi, dar mai blânzi, iar buzele lui au o nuanţă mai puternică de roz şi sunt umflate din cauza săruturilor. "Nu putem." Îi spun. Chiar dacă ştiu că vreau să-l mai sărut, nu pot.

Blândeţea din ochii lui dispare în câteva secunde,iar el se trage de sub mine, împingându-mă pe cealaltă parte a patului. Ce s-a întâmplat? "Îmi pare rău." Sunt singurele cuvinte la care mă pot gândi. Inima mea pare să vrea să explodeze în câteva secunde.

"Pentru ce?" Spune şi se îndreaptă spre dulap. Îşi ia un tricou negru şi îl trage peste cap. Ochii mei se îndreaptă din nou spre boxerii lui, iar ei sunt evident mai strâmţi în faţă. Mă înroşesc şi îmi întorc privirea.

"Pentru că... m-am oprit." Sau pentru că l-am sărutat. Nu sunt sigură totuşi, deci nu vreau să-mi cer scuze pentru aia.

El pare dezinteresat. "Bine?"

"Sau pentru că te-am sărutat... Nu ştiu de ce am făcut asta." Îi spun, evitând contactul vizual.

"A fost doar un sărut, oamenii se sărută tot timpul." Cuvintele lui mă dor din nu ştiu ce motiv. Nu că mi-ar păsa dacă nu simte ce am simţit eu. Ce am simţit eu? Ştiu că nu îl plac cu adevărat, doar că eu sunt beată şi el e atrăgător. A fost o noapte lungă şi alcoolul m-a făcut să-l sărut, iar undeva în subconştientul meu, resping ideea că îmi doresc cu disperare să se repete. A fost amabil, de asta.

"Putem să nu facem o mare chestie din asta atunci?" Îl întreb.Aş fi umilită dacă ar spune cuiva. Asta nu sunt eu, nu mă îmbăt şi îmi înşel iubitul la o petrecere.

"Crede-mă, nici eu nu vreau ca cineva să afle. Acum încetează să mai vorbeşti despre asta." Pufneşte.

"Văd că redevenit tu însuţi, nu?" Tonul meu e aspru.

"Nu am fost niciodată altcineva. Să nu crezi că, pentru că m-ai sărutat, practic împotriva voinţei mele, avem vreun fel de legătură de acum."

Au! Împotriva voinţei lui? Încă simt modul în care mâna lui mi-a prins părul, modul în care m-a tras deasupra lui şi modul în care buzele lui au format 'Tess' înainte să mă sărute din nou. "M-ai fi putut opri." Îi spun şi mă ridic.

"Cu greu." Pufneşte, iar mie îmi vine din nou să plâng. Mă face să fiu prea emotivă. Sunt umilită şi rănită de felul în care practic îmi spune că l-am forţat să mă sărute. Îmi îngrop capul între mâini şi mă îndrept spre uşă.

"Poţi rămâne aici în seara asta, de vreme ce nu ai unde să te duci." Spune încet, iar eu îmi scutur capul. Nu vreau să fiu în preajma lui. Asta e doar o parte din jocul lui. O să mă lase să stau în camera lui ca eu să cred că e o persoană decentă, apoi probabil va incendia camera sau îmi va tunde părul în somn.

"Nu, mulţumesc." Spun şi ies din cameră. Când ajung la scări, îl aud strigându-mă, dar nu mă opresc. Briza rece se simte minunat pe pielea mea. Mă aşez lângă zidul familiar de piatră şi îmi deschid telefonul. E aproape 4 dimineaţa. Ar trebui să mă trezesc într-o oră să fac un duş devreme şi să încep să învăţ, dar, în loc de asta, stau pe o piatră, singură şi în întuneric. Citesc câteva dintre mesajele de la Noah şi mama. Bineînţeles că i-a zis. Nici măcar nu pot să fiu supărată pe el, tocmai ce l-am înşelat. Introduc adresa căminului meu pe navigatorul telefonului şi încep să merg.

#HESSAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum