"Unde e Liam?" Îl întreb pe Harry atunci când ne aşezăm.
"Nu ştiu." Răspunde şi ia o gură din croasant.
"Ai spus că mă caută?"
"Da, dar nu ştiu unde e acum."
"Harry, nu ar trebui să vorbeşti cu gura plină." Apare bunica sa apare spatele lui.
Îl observ inspirând adânc înainte să se întoarcă spre ea.
"Scuze." Mormăie.
"Voiam să te văd înainte să plec. Dumnezeu ştie când o să te mai văd din nou. Poţi să păstrezi un dans pentru buni?" Întreabă, iar el îşi scutură capul.
"De ce nu?" Îl întreabă zâmbind.
E un fel de tensiune între ei pe care nu pot s-o sesizez clar.
"Mă duc să-i aduc o băutură lui Tessa." Minte şi părăseşte masa.
"Ei bine, e de furcă cu el, nu-i aşa?" Râde stânjenită.
Nu sunt sigură ce să zic. Primul meu instinct e să îl apăr, dar ea pare să glumească.
"Încă mai bea?" Se întoarce spre mine.
"Ce? Nu." Mă bâlbâi, luată total prin surprindere.
"Bea doar foarte rar." Clarific atunci când îl vă văd revenind cu două pahare pline de un lichid roz.
Îmi dă unul mie, iar eu zâmbesc, ducându-l la buze. Miroase dulce atunci când răsucesc paharul să iau o gură, iar bulele înţeapă uşor şi îmi gâdilă nasul. Are gustul la fel de dulce ca şi mirosul.
"Şampanie." Mă informează, iar eu îi mulţumesc.
"Tessa!" Spune Karen şi mă îmbrăţişează. S-a schimbat de rochia de mireasă într-o rochie albă până la genunchi.
"Sunt atât de încântată că aţi venit! Cum a fost?" Întreabă. Karen e singura persoană care ar întreba cum a fost propria ei nuntă. E prea amabilă.
"A fost atât de încântător. A fost superb." Zâmbesc.
Harry îşi pune mâna pe spatele meu, iar eu mă sprijin de el. Simt că nu e în largul lui între bunica lui şi Karen, iar acum şi Ken se îndreaptă spre noi.
"Mulţumesc că ai venit." Ii spune Ken lui Harry şi îşi întinde mâna.
Harry se conformează şi dă mâna cu tatăl lui. Îl observ pe Ken ridicându-şi braţul să îl îmbrăţişeze pe Harry, dar îl lasă înapoi în jos înainte să procedeze mai departe. Faţa lui Ken e plină de veselie şi încântare.
"Tessa, arăţi minunat, dragă." Mă complimentează Ken şi mă îmbrăţişează.
Nu pot să nu mă simt puţin stânjenită în jurul lui acum că am o introspectivă aprofundată a ceea ce a fost el acum câţiva ani.
"Vă simţiţi bine?" Ne întreabă vioi.
"Da. E drăguţ aranjamentul de aici." Harry face tot posibilul să îşi laude tatăl.
Îmi pun mâna pe spatele lui şi trasez cerculeţe ca să îl relaxez.
"Nu ştiam că voi doi vă vorbiţi." Spune Adele.
Ken îşi masează ceafa, un obicei pe care bănuiesc că Harry l-a moştenit de la el.
"Da. Hai să vorbim despre asta altă dată, mamă." Spune Ken, iar ea aprobă din cap.
