Golul pe care îl simt după ce l-am lăsat pe Harry e ciudat, într-un mod demn de milă. După drumul scurt până la camera mea, deja mă simt ca şi cum l-aş fi lăsat acum câteva ore. Steph nu e în cameră când ajung acolo, dar sunt fericită. Chiar trebuie să învăţ şi să mă pregătesc pentru prima mea zi la Vance de mâine. Nu m-am decis cu ce să mă îmbrac, ce să îmi iau cu mine, ce o să zic. Luându-mi agenda, îmi planific toată săptămâna pas cu pas. O să port noua mea fustă neagră şi o bluză roşie cu pantofi negri cu toc, nu prea înalţi, dar mai înalţi decât aş fi ales acum două luni. Ţinuta e profesionistă, dar încă feminină. Mă întreb fără motiv dacă lui Harry îi va plăcea ţinuta.
Ca să îmi alung gândurile de la el, îmi termin toate temele pentru săptămâna viitoare şi cealaltă. Până când termin, soarele a dispărut de pe cer, iar eu sunt lihnită. Harry încă nu mi-a trimis mesaj, deci presupun că nu plănuieşte să vină diseară, aşa că îmi iau geanta şi mă duc să-mi iau ceva de mâncare. Îmi amintesc că am văzut un restaurant chinezesc în apropiere de biblioteca la care am fost săptămâna trecută. Până când îl găsesc, e închis. Caut cel mai apropiat restaurant de mine şi găsesc un loc numit The Ice House. The Ice House e mic şi arată ca şi cum ar fi făcut din aluminiu, dar mi-e foame, iar ideea de a găsi alt loc in care să mănânc îmi face stomacul să chiorăie şi mai mult. Mica locaţie e chiar aglomerată când intru, dar, spre surprinderea mea, găsesc o masă mică în spate unde să mă aşez. Ignor privirile oamenilor dinăuntru. Probabil se întreabă de ce sunt aici singură, dar eu mereu mănânc singură. Mă duc la cumpărături singură, mănânc în oraş singură şi chiar am fost şi în oraş singura de câteva ori, atunci când Noah nu putea veni. Nu m-a deranjat să fiu singură, până acum. Mi-e dor de Harry mai mult decât ar trebui şi mă deranjează că lui nu pare să se îi pese nici măcar să încât să îmi trimită un mesaj.
Cat timp îmi aştept mâncarea, chelneriţa îmi aduce o băutură roz cu o umbreluţă galbenă în vârf. "O, nu am comandat asta." Îi spun, dar ea o aşează în faţa mea.
"El a făcut-o." Zâmbeşte şi îşi înclină capul spre zona barului. Sper imediat că e Harry, dar nu e. Zayn îmi face uşor din mână şi îmi oferă un zâmbet orbitor din partea cealaltă a încăperii minuscule. Niall se duce în spatele lui şi ocupă scaunul liber de lângă şi îmi zâmbeşte şi el.
"Aa. Mersi." Îi spun. Se pare că toate localurile din jurul campusului permit consumul de alcool minorilor; sau poate că ei se duc doar în locurile în care se permite. Ea mă asigură că mâncarea mea va fi gata din minut în minut şi se îndepărtează de masa mea.
Câteva momente mai târziu, Zayn şi Niall trag scaunele de la masa mea şi se aşează. Sper că Zayn nu e furios pe mine pentru ceea ce s-a întâmplat vineri.
"Eşti ultima persoană pe care mă aşteptam să o văd aici, mai ales într-o duminică." Râde Niall.
"Da, a fost un accident. Mă duceam la chinezesc, dar era închis." Îi spun.
"L-ai văzut pe Harry?" Întreabă Zayn cu un zâmbet înainte să se uite la Niall. Niall face contact vizual cu el înainte să se uite iar la mine.
"Nu, nu de ceva vreme. Voi?" Îi întreb. Emoţiile din vocea mea sunt clare.
"Nu, nu de câteva ore, dar ar trebui să ajungă aici în curând." Răspunde Niall.
"Aici?" Chiţăi. Mâncarea mea ajunge, dar nu îmi mai este foame. Dacă Molly e cu el? Nu voi putea să îndur asta, nu după weekend-ul pe care tocmai l-am petrecut.
"Da, venim des aici. Pot să-l sun şi să văd când ajunge aici." Sugerează Zayn, dar eu îmi scutur capul.
"Nu, e în regulă. Eu o să plec, de fapt." Mă uit în jur după chelneriţă să îi cer nota.
