"Vrei să-ţi iei maşina şi să o aduci la tatăl tău?" Îl întreb pe Harry atunci când ne întoarcem din camera mea.
Mi-am schimbat hainele şi am făcut un duş rapid, chiar dacă mă voi murdări plantând cu Karen. Harry a aşteptat răbdător, scotocind prin sertarul cu lenjerie intimă ca să aibă ocupaţie. Mi-a spus să îmi iau destule haine încât să mai petrec o noapte cu el, ceea ce m-a făcut să zâmbesc. Aş petrece fiecare noapte cu el dacă aş putea.
"Nu, sunt bine. Atâta timp cât nu mai virezi pe tot drumul." Îmi spune.
"Poftim? Sunt un şofer excelent." Mă apăr.
Pufneşte, dar îşi ţine gura închisă. "Deci, ce te-a făcut să-ţi iei maşina, oricum?"
"Păi, am primit stagiul şi nu am vrut să continui să iau autobuzul sau să depind de alţi oameni să mă ducă." Îi explic.
"Aha... Ai fost singură?" Mă întreabă şi se uită pe fereastră.
"Da... de ce?"
"Doar mă întrebam." Minte. Încearcă să mă întrebe dacă Zayn a fost cu mine.
"Am fost singură, aia a fost o zi proastă pentru mine." Spun, iar el tresare.
"De câte ori ai ieşit cu Zayn?" Mă întreabă.D e ce aduce asta în discuţie acum?
"De două ori. Am fost la cină şi la film, apoi la foc. Nu ai de ce să te îngrijorezi."
"Te-a sărutat doar o dată?" Ah.
"Da, doar o dată. Ei bine, în afară de atunci când... ai văzut. Acum putem să schimbăm subiectul? Nu mă vezi pe mine întrebându-te despre Molly, nu?" Mă răstesc.
"Bine... bine. Hai să nu ne certăm. Asta e cea mai lungă perioadă în care ne-am înţeles, aşa că hai să nu o stricăm." Spune şi îmi prinde mâna. Degetul lui mare trasează cerculeţe mici pe pielea mea, liniştindu-mi nervii.
"Bine." Spun, încă puţin enervată. Imaginea lui Molly în poala lui îmi înceţoşează privirea.
"Oo, haide, Tess. Nu te bosumfla." Râde şi mă pişcă. Nu pot să mă abţin să nu râd de el.
"Nu mă distrage, conduc." Îl tachinez.
"Asta e probabil singura dată când îmi vei spune să nu te ating."
"Nu chiar, nu fi atât de plin de tine." Râsetele noastre se amestecă, şi e un sunet încântător. Îşi aduce mâna pe coapsa mea şi o freacă de sus în jos cu degetele sale lungi.
"Eşti sigură?" Şopteşte vocea lui răguşită, iar pielea mă furnică. Corpul meu răspunde atât de repede la el, pulsul meu accelerând puternic.
Înghit în sec şi dau din cap aprobator, făcându-l să chicotească şi să-şi retragă mana. "Ştiu că nu e adevărat... dar prefer să nu ieşi de pe şosea, aşa că ţi-o trag mai târziu cu degetul." Rânjeşte, iar eu îl lovesc.
"Harry!" Roşesc.
"Scuze, iubito." Zâmbeşte şi se uită pe geam. Ador când îmi spune iubito, nimeni nu mi-a mai zis aşa înainte. Noah şi cu mine găseam mereu ridicole numele de alint pe care şi le puneau oamenii, dar atunci când Harry le foloseşte, sângele meu cântă în vene.
Când ajungem înapoi la casa tatălui lui Harry, Ken şi Karen sunt în curtea din spate, aşteptându-ne. Ken arată neobişnuit în blugi şi un tricou WSU. Nu l-am mai văzut niciodată îmbrăcat atât de obişnuit. Seamănă şi mai mult cu Harry când e îmbrăcat aşa. Ne întâmpină cu un zâmbet, iar Harry încearcă să returneze gestul, dar pare sa nu fie in largul lui, trecând de pe un picior pe altul şi îngropându-şi mâinile în buzunare.
