Lacrimile mele sunt uscate. M-am eliberat şi oarecum sunt stabilă din punct de vedere mintal până se întoarce Steph de la film.
"Deci, cum a fost... ieşeala cu Harry?" Mă întreabă şi îşi ia pijamalele din dulap.
"A fost în regulă. El a fost, ca de obicei... fermecător." Îi spun şi încerc să râd. Vreau să îi povestesc tot despre ce am făcut, dar sunt prea jenată. Ştiu că nu mă va judeca, dar nu vreau să ştie nimeni. Sper doar ca Harry să nu spună nimănui, deşi nu prea cred. Steph se uită la mine cu o evidentă îngrijorare în privire şi eu trebuie să îmi feresc privirea.
"Doar fii atentă, bine? Eşti prea drăguţă pentru cineva ca Harry." Îmi spune, iar eu vreau s-o îmbrăţişez şi să plâng pe umărul ei. Îl cunoaşte pe Harry mai bine decât majoritatea oamenilor şi chiar şi ea crede că ar trebui să stau departe de el.
"Cum a fost la film?" Schimb subiectul. Îmi povesteşte cum Tristan a tot hrănit-o cu popcorn în timpul filmului şi că începe să îl placă. Vreau să mă prefac că îmi vine să vomit, dar ştiu că doar sunt geloasă ca Tristan chiar o place, ceea ce nu se întâmplă în cazul meu cu Harry. Dar eu am pe cineva care mă iubeşte şi trebuie să încep să îl tratez mai bine şi să stau departe de Harry, pe bune de data asta.
Într-un final, Steph adoarme, iar eu fac la fel după puţin timp.
În următoarea dimineaţă, mă forţez să mă ridic din pat şi să mă îmbrac. Mă simt secată, nu am deloc energie şi simt că o să izbucnesc în plâns în orice moment. Ochii mei sunt roşii de la cât am plâns aseară, aşa că mă îndrept spre dulapul lui Steph şi îi iau trusa de machiaj. Scot creionul maro şi trasez o linie subţire sub ochi şi pe pleoape. Asta face ca ochii mei să arate mult mai bine. Mă dau cu puţină pudră doar ca să-mi acopăr pungile de sub ochi şi să-i dau pielii puţină culoare. Câteva straturi de rimel şi arăt ca o nouă persoană. Sunt mulţumită de felul în care arăt şi îmi iau blugii strâmţi şi un tricou. Mă simt cam dezbrăcată, aşa ca îmi iau cardiganul alb din dulap, trăgându-l pe deasupra. Ăsta e cel mai mare efort pe care l-am depus în privinţa felului în care arăt pentru o zi obişnuită de şcoală, încă de când mi-am făcut poza pentru diplomă în ultimul an de liceu.
Mă opresc la cafenea şi ne iau mie şi lui Liam ceva de băut. Am ajuns cam devreme la curs, deci merg mai încet decât de obicei.
"Hei, Tessa, nu?" Aud vocea unui tip spunând. Mă uit şi îl zăresc pe băiatul cu aspect şcolăresc, Louis cred că e numele lui.
"Da, Louis, nu?" Îl întreb, iar el aprobă.
"Mai vii weekend-ul ăsta?" Mă întreabă. Cred că face parte din frăţie. Normal că da, e aranjat şi e superb.
"O, nu! Weekend-ul ăsta, nu." Râd, iar el mi se alătură.
"Păcat, ai fost amuzantă. Păi, dacă te răzgândeşti, ştii unde să vii." Râde. "Trebuie să plec sau o să întârzii. Ne mai vedem!" Îmi zâmbeşte şi se îndepărtează.
Liam e deja aşezat la locul lui şi îmi mulţumeşte de mai multe ori pentru că i-am adus cafea.
"Arăţi diferit azi." Îmi spune, iar eu mă aşez.
"M-am machiat." Râd, iar el zâmbeşte. Nu întreabă nimic despre noaptea cu Harry şi sunt recunoscătoare. Nu sunt pregătită să vorbesc despre asta. De îndată ce încep să nu mă mai gândesc la Harry, e timpul pentru literatură.
Harry stă în locul lui obişnuit din faţă. Vreau să îl rog pe Liam să facă schimb de locuri cu mine, dar nu vreau să trebuiască să-i explic de ce. Harry poartă un tricou alb, în sfârşit, şi tatuajele îi sunt vizibile prin el. Mă uimeşte cât de atractive îi găsesc tatuajele şi piercing-urile. Nu mi-au plăcut niciodată până acum. Îmi feresc privirea repede şi îmi scot notiţele. Sper ca Liam să ajungă în curând ca să nu rămân singură cu Harry.
