Capitolul 90

1.2K 61 0
                                    

În dimineaţa următoare, mă agit prin camera lui Harry să îmi strâng lucrurile şi să fac un duş.

"Vin cu tine." Oftează, iar eu încep să râd.

"Nu, nu vii. Ştii că e abia şase, nu? Ce s-a întâmplat cu regula ta de 7:30?"

"O să te duc eu acolo." Se dă jos din pat. Ador vocea lui răguşită de dimineaţa.

"Unde să mă duci? La baie?" Îl sfidez. "Sunt fată mare. Pot să mă duc şi singură pe hol."

"Te descurci minunat până acum la a mă asculta." Îşi dă ochii peste cap, dar pot să văd amuzamentul din ei.

"Bine, tăticule, du-mă la baie." Mă smiorcăi în glumă.

Harry îşi ridică sprânceana şi rânjeşte.

"Nu îmi mai spune aşa sau va trebui să te iau înapoi în pat." Îmi face din ochi, iar eu mă grăbesc să ies din cameră înainte să fiu prea tentată să rămân.

El mă urmează din spate şi stă pe toaletă cât timp fac eu duş.

"Va trebui să mă duci la maşina mea. Trebuia să conduc eu până aici." Nu m-am gândit la asta aseară.

"Poţi să iei maşina mea. O să mă ducă cineva la campus la maşina ta."

"O să mă laşi să-ţi conduc maşina?" Rămân cu gura căscată.

"Da. Oricum, dacă o strici, nu te obosi să te întorci." Spune. O parte din mine ştie că e oarecum serios.

"Eu ar trebui să fiu îngrijorată să nu o strici pe a mea." Râd, iar el încearcă să tragă perdeaua, dar eu o trag înapoi şi îl aud chicotind.

"Doar gândeşte-te, iubito. După ziua de azi, o să fii în propriul duş în fiecare dimineaţă." Vocea lui se aude peste apă în timp ce îmi clătesc şamponul din păr.

"Nu cred că o să realizez asta până nu suntem chiar acolo."

"Stai să vezi, o să-ţi placă la nebunie." Se mândreşte.

"Mai ştie cineva că îţi iei un apartament?" Îl întreb. Deja ştiu răspunsul.

"Nu, trebuie să ştie?"

"Nu, doar mă întrebam." Robinetul scârţâie atunci când opresc apa.

Harry îmi ţine prosopul întins şi îl înfăşoară în jurul corpului meu ud.

"Te cunosc destul de bine încât să îmi dau seama că tu crezi că ascund faptul că ne mutăm împreună faţă de prietenii mei." Spune, şi are dreptate.

"Pare puţin ciudat că ne mutăm acolo şi nu ştie nimeni."

"Asta nu e din cauza ta, e pentru că nu vreau să le aud rahaturile despre renunţarea la frăţie. O să le spun tuturor, chiar şi lui Molly, după ce ne mutăm." Zâmbeşte şi îşi pune braţele în jurul umerilor mei.

"Vreau să fiu eu cea care îi spune lui Molly." Râd şi îl îmbrăţişez înapoi.

"S-a făcut."

După mai multe încercări de a-i ţine mâinile lui Harry departe de mine în timp ce mă pregătesc, el îmi dă cheile de la maşina lui şi plec. De îndată ce intru în maşină, telefonul meu vibrează.

*Ai grijă. Te iubesc.* Citesc.

*O să am. Tu să ai grija cu maşina mea.:) Te iubesc. xo*

*Abia aştept să te revăd. Ne întâlnim la 5. Maşina ta de rahat va fi bine.*

#HESSAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum