Titlul:
Titlul este unul original și, cu ajutorul cuvintelor adecvate, exprimă destul de mult mister. În același timp, ne dă un ,,hint" despre subiectul lucrării.
Coperta:
Coperta este reușită, din punctul de vedere al ideii, ca sa spun așa. Totuși, am observat niște mici greșeli. Personajul de pe copertă, deși este bine decupat, este un fel de victimă a greșelilor la transparență. Prin mâna sa dreaptă se poate vedea o bucățică de... pavaj? Știu că este o carte istorică, dar mie așa îmi pare. Se vede foarte ciudat. În cazul în care chiar este ceva acolo și vrei să se vadă, recomand să scoți acel lucru în evidență în alt fel, nu făcând mâna personajului transparentă. Modelul din josul coperții este, și el, în ceață, la propriu. Cred că modelul acela, peste picioarele personajului este puțin inestetic și împopoțonează coperta. Același model este și sus. Îmi dă impresia că se vrea formarea unei rame. În cazul acesta, arată doar ca niste detalii în plus. Am impresia și că ia foarte mult din spațiu. În spatele personajului este un ceas, unde pare că s-a avut intenția de a se potrivi cu forma rotundă a ramei, oarecum. Având în vedere că lucrarea este una istorică, chiar din perioada napoleoniană, am să pun la îndoială îmbrăcămintea personajului. Este îmbrăcat în maieu negru, pantaloni negri (nu-mi dau seama ce pantaloni sunt), lanțuri prinse de pantaloni și mai este și tatuat. Nu-s împotriva acestor lucruri, așa că sunt curioasă și intrigată de cum se va lega coperta de conținut.
Descrierea:
Descrierea îmi place. Recomand, totuși, folosirea alineatelor. Am întâlnit, aici, un mic detaliu care poate ,,zgâria" puțin la urechi, și anume, ,,căsnicia marchizului Enrico cu" (mă deranjează cacofonia). În rest, e bine. Văd că povestești foarte puțin la ce trebuie să ne așteptăm, fără a da prea mult din casă, cum s-ar spune. Trebuie să recunosc că m-ai surprins când ai adus și un vampir în discuție. Nu mă așteptam la o lucrare de ficțiune istorică, ci doar istorică. În orice caz, m-ai surprins plăcut.
Conținutul:
În primul rând, pot spune că m-a atras la început. Mă atrag poveștile istorice, în general. Dar, ca de fiecare dată, am să încep cu micile greșeli găsite (pot fi și de tastare, nu intenționate). Am văzut că ai undeva în primul capitol sintagma ,,cenușiul ochiilor". Ai ,,poțistului", în loc de ,,polițistului". Ai și o cacofonie, ,,dacă cumva". Și, pe undeva, ai scris ,,fiind", în loc de ,,fiindcă".
Trecând peste aceste mici greșeli, am descoperit că, la finalul celui de-al doilea capitol, cred că ai avut vreo eroare sau poate nu ai scris capitolul direct pe Wattpad, fiindcă arată foarte haotic textul. Nu mai ai nici linii de dialog, alineatele sunt și ele vraiște și nu se mai înțelege când se vorbește și când se povestește. De fapt, acest lucru se întâmplă chiar și în primul capitol.
Trecând la acțiune, mai precis, am să fiu sinceră. Am citit de foarte multe ori lucrarea până să înțeleg ceva. Începutul este foarte promițător. Însă, la un moment dat, apar foarte multe personaje dintr-odată și acțiunea este foarte încurcată. De exemplu, nu am reușit niciodată să înțeleg cine sau ce erau dragonii. Cuvântul ,,dragoni" nu este pus nici măcar între ghilimele ca să-mi dau seama dacă, poate, se referă la ceva metaforic. Nu am înțeles nici așa-zisa călătorie în timp a vampirului. De asemenea, scena cu acel băiat de la Saint-Denis, e iarăși în ceață. El e vampirul? Fiindcă nu am înțeles mare lucru. Singurele părți pe care am reușit să le deslușesc au fost cele în care apărea marchiza Roxana. Cuvântul ,,beatbox" folosit m-a indus în eroare și am început să pun problema din următoarele perspective: ori băiatul scotea doar niște sunete și tu te-ai exprimat așa, ori el e, de fapt, vampirul, venit din viitor, și s-a pus pe beatbox. Cumva, m-a indus în eroare acest detaliu. O altă întrebare, pe care mi-am pus-o, a fost: la ce te referi când ,,traduci" vestimentația lui? Adică spui că s-ar traduce prin tricou, blugi și rucsac. Personal, am luat această ,,traducere" ca pe o comparație. Mai departe, am găsit ceva ce m-a intrigat: turnurile în stil românesc. M-am documentat despre acest ,,stil românesc" și mi se pare cam eronat din mai multe motive. Primul ar fi că, acțiunea lucrării tale, are loc în Italia napoleoniană, adică undeva pe la 1815. În anul 1815 nu exista România, ci doar principatele, până în anul 1859. Și chiar dacă, să spunem, România ar fi existat atunci, clădirile, bănuiesc, fuseseră deja construite de mult mai mult timp. Deci, tot e prea devreme pentru un așa-zis stil românesc. Mai mult de-atât, eu nu am găsit nimic despre ,,stil românesc". Am găsit că există, cel mult, stil neoromânesc, însă, în mare parte, avem stil brâncovenesc și neobrâncovenesc. Nu am găsit niciun stil românesc, cu atât mai mult în anii 1800. Mai departe, eu chiar nu știu ce și dacă existau grade în poliție în acel an, dar acel domn ,,comisar" m-a zgâriat pe urechi. Documentându-mă, am găsit că, în perioada napoleoniană, cei ce se ocupau cu justiția erau carabinierii. De asemenea ai ,,bisericii colegiu", care, iarăși, mi se pare o exprimare prea modernă. Discuția dintre Cassiphone și Roxana mi s-a părut extrem de vulgară. Sunt conștientă că, fiind doar ele, puteau vorbi despre orice. Însă, pe mine, personal, m-a deranjat. Mi s-a părut ieșită din contextul a ce am citit până în acel moment. Aici, am să revin iar la personaje. Nu am înțeles cine sunt toate personajele, după cum am mai spus, și mi-a luat destul de mult timp să realizez că această Cassiphone are un rol destul de important. Ca să fiu sinceră, pentru mine a fost un haos total. Nu înțelege greșit, ideea este minunată. Dar, mă obișnuisem de la început cu limbajul acela specific unor cărți istorice. Apoi, a început să apară limbajul modern. Apoi, brusc, au început să apară personaje noi, apoi vampirul care nu are nicio problemă în a se spovedi și, pe deasupra, mai călătorește și în timp. Pentru doar cinci capitole, mi s-au părut extrem de multe informații, ,,plot twist"-uri și m-am simțit ca la parkour: jaful, scena de la acel bar al bandiților, Roxana acceptând avansurile lui Stefano, apoi comisarul acuzându-i pe Roxana și pe Enrico de minciună, apoi personaje noi apărute, după care salt direct la vampirul credincios, ce povestește din 1850 și, mai târziu, își mai aduce aminte de ceva din 2100 și mai este și acel conte care are bucurii la ambii soți, Roxana și Enrico. Lucrarea este bună, dar mi s-a părut extrem de amețitoare. Nu am mai știut pe ce scene să mă axez, iar, la finalul capitolului cinci, nu am înțeles absolut deloc între cine și cine s-a desfășurat acel dialog și, din nou, sunt aduși așa-zișii dragoni în discuție, care nu mai fuseseră pomeniți din primul capitol. Am ajuns la concluzia că acei dragoni, este posibil să fie banda de hoți. Pot să mă înșel. Însă, orice ar fi, nu explici și nu am de unde să știu sau să înțeleg.
Concluzie:
În concluzie, lucrarea pare promițătoare, dar, dacă nu înțeleg nimic, degeaba. Limbajul modern, amestecat cu limbajul corespunzător istorisirii unor întâmplări din acele epoci pur și simplu nu se omogenizează.
Totuși, am descoperit o legătură între copertă și conținut, ceea ce e bine. De aia este bărbatul îmbrăcat modern, fiindcă el este, de fapt, vampirul din viitor. Aici, îmi pun următoarea problemă. Fiind pe copertă, presupun că el e personajul principal. Dar titlul spune altceva, la fel și descrierea și chiar și conținutul. Totuși, tehnicile prin care a fost ,,construită" coperta mi se par extrem de învechite. Recomand să arunci o privire asupra magazinului grafic de pe acest cont.
Mai departe, cred că, dacă, în loc de poveștile din trecut ale personajelor, ai explica mai mult ceea ce trebuie să știm cu adevărat, ar fi mai bine. Adică nu ai explicat cine sau ce sunt dragonii (și ei chiar au reprezentat un detaliu stresant pentru mine, ca cititor), dar ai ținut morțiș să descrii că se întreba lumea cât poate contesa să mănânce, la un moment dat. Acea scenă în care toți se miră cum de poate Cassiphone să mănânce atât, mi se pare ireal de inutilă. Cine se întreabă vreodată, de ce mănâncă cineva mult sau cum poate? Adică nu cred că este un subiect atât de important, raportat la intriga lucrării.
Notă: 2,5/5
Plata: follow permanent contului meu și o părere (comentariu) la cartea mea, ,,Visând-o la miezul nopții"
- Aura
