Titlu:
Am să fiu sinceră, preferam vechiul titlu. Și acesta mi se pare original și exprimă destul de multe, dar ,,Între mine și William" mi se părea mai potrivit, deoarece am observat, citind conținutul, că este vorba despre o anumită legătură între personajul principal feminin și personajul principal masculin. Dar și ,,Când fricile se sting" este în regulă. Se leagă de stările prin care trece bolnavul și de boala lui, care implică mai multe tipuri de frică.
Copertă:
Coperta mi se pare și ea una simplă, dar care ,,spune multe". Ai doar o poză, însă personajele sunt încadrate foarte frumos, poziția lor pe copertă scoate în evidență o metaforă sau cel puțin, așa o văd eu. Lui nu i se vede chipul deloc și este îndreptat către ea. Fața ei se vede doar pe jumătate, ,,emanând" o expresie neutră. Scrisul, de asemenea, este poziționat bine. Nu încurcă în a observa personajele de pe copertă, nu e acoperită prea mult și nu lasă nici prea goală imaginea. Fontul este și el unul potrivit, alb, care se ,,amestecă" frumos în tenta de alb-negru a imaginii.
Descrierea:
Trebuie să spun că inspiră din start o idee foarte interesantă, care, pe mine, cel puțin, m-a atras.
Este frumos structurată. M-ai impresionat cu scurta informație de la început, deși, ar fi trebuit să scrii și acest paragraf cu alineat, la fel cum le-ai scris și pe celelalte două.
De asemenea, aș vrea să-ți atrag atenția asupra unor virgule lipsă, respectiv nelalocul lor. În ,,Sora acestuia susținând cu tărie că el are două personalități în biroul psihologului, Filip Hansen captându-i imediat atenția acestuia.", ar fi fost corect: ,,Sora acestuia, susținând cu tărie că are două personalități, în biroul psihologului Filip Hansen, captându-i imediat atenția acestuia.". Și ca să adaug o paranteză, propoziția de mai sus nu este o propoziție. Nu ai niciun predicat. Verbele la gerunziu sunt impersonale, deci ele nu pot crea singure o propoziție. Și o altă paranteză ar fi că nu se înțelege ce vrei să spui. Deci sora susține că el are două personalități, în biroul unui psiholog? Adică ei vorbesc într-un birou. Mi se pare un detaliu puțin cam inutil și prea mult pentru descriere. De asemenea, ,,v-a ieși" este corect ,,va ieși". La viitor, ,,va" se scrie legat. Mai departe, nu se prea înțelege nimic nici din structura: ,,Când zidurile dintre barierele sale mentale încep să se dărâme unul după altul, nu numai că el este în pericol dar și Nora care încearcă din răsputeri să-l ajute." și asta din cauză că virgulele nu sunt la locul lor. Corect este: ,,Când zidurile dintre bariele sale mentale încep să se dărâme unul după altul, nu numai că el este în pericol, dar și Nora, care încearcă din răsputeri să-l ajute.".
În general, nu prea înțeleg din descriere ce se întâmplă. Deci William este pacientul, dar nu înțeleg cine e sora, nu înțeleg ce rol are Nora și nu înțeleg dacă ea se va lega de psiholog sau de William. Ai creat o mică încurcătură în descriere, din care nu se înțelege rolul concret al personajelor.
Conținut:
Prima dată, așa cum fac mereu, am să mă iau de greșelile gramaticale și de cele de exprimare.
În primul rând, vreau să menționez că, un paragraf, oricât de ,,special" ar fi el, indiferent de ce ar conține, nu este cu nimic superior celorlalte paragrafe, atunci când vine vorba de alineate. Am menționat asta, deoarece unor paragrafe le-ai pus alineat, iar altora nu.
În doilea rând, sărind direct la subiect, am să încep prin a spune că am observat că ai greșit cu niște ghilimele. Mai precis, trebuie să elimini ghilimelele de după ,,mulțumesc" (din prolog), fiindcă am observat că le-ai pus din nou, o propoziție mai târziu, atunci când ai încheiat citatul. De asemenea, tot în prolog, ai o cacofonie pe care o tot repeți și anume ,,frică că". Recomand să spui, în loc de ,,Îi era frică că demonii lui vor fi atât de puternici încât mă vor transforma în victima lor.", să scrii: ,,Îi era frică de dominația demonilor săi, că vor deveni atât de puternici, încât mă vor transforma în victima lor.". Totuși, asta este pentru a oferi o tentă mai frumoasă la capitolul exprimare. Mai simplu, poți folosi ,,teamă" în loc de ,,frică". De asemenea, am observat că nu desparți propozițiile unde trebuie. De exemplu, ,,Nu credeam că pot fi de acord cu așa ceva, iubeam psihologia și tot ce ține se psihicul uman dar nu mă vedeam vreodată psiholog.", trebuie să desparți așa: ,,Nu credeam că pot fi de acord cu așa ceva. Iubeam psihologia și tot ce ține de psihicul uman, dar nu mă vedeam vreodată psiholog.". ,,Nu așa repede." nu este propoziție. Include-o cumva în propoziția anterioară cu punct și virgulă. Am văzut că ,,sari" de la un timp verbal la altul. Ai ,,Hârtii erau împrăștiate peste tot și camera arăta ca după un război. Mă ridic cu greu...", unde ai prima dată un imperfect, după care folosești prezentul sau ,,Asistentele mă salută în fugă și nu știau încotro să o mai apuce." și ,,De atunci am luat măsuri drastice și stăm mereu cu pacienții...". De asemenea, propoziția ,,Dar eu știam foarte bine boala lui încât să le las să creadă ce vor, era diagnosticat cu Tulburare de personalitate disociativă." este prea desfășurată, ca să spun așa. Mai mult de-atât, numele bolii putea fi scris și cu litere mici sau măcar trebuia să-l pui între niște ghilimele. Am observat și niște probleme în exprimare. Corect este: ,,Dar eu îi cunoșteam boala, așa că le lăsam să creadă ce vor. Era diagnosticat cu ,,tulburare de personalitate disociativă".". Pot adăuga și că, în loc de acel imperfect, ar suna mai bine un prezent, dar n-am să insist asupra acestui detaliu. Alte momente în care nu ai despărțit propozițiile când ar trebui, sunt: ,,— Locul ăsta seamănă cu o închisoare, defapt la închisoare mi-ar fi plăcut mai mult!", unde trebuia să desparți așa: ,,— Locul ăsta seamănă cu o închisoare. De fapt, la închisoare mi-ar fi plăcut mai mult!" sau ,,Am uitat că ești favorita lui Filip, sora ta ce mai face?!", unde corect este: ,,Am uitat că ești favorita lui Filip. Sora ta ce mai face?" și am observat că ai o grămadă de astfel de greșeli. Încearcă să le rezolvi cumva. Am observat o problemă în exprimare și în ,,Pe măsură ce ajung să vorbesc tot mai mult cu William pe atât îi remarc mai bine problema.", unde ar merge mai bine ,,Cu cât ajung să vorbesc tot mai mult cu William, cu atât îi remarc mai bine problema." sau ,,Pe măsură ce ajung să vorbesc tot mai mult cu William, reușesc să îi remarc mai bine problema.". O altă problemă este și în: ,,Povestea... despre necazurile din viața ei. Despre obsesia soțului (ai scris ,,soțul" din greșeală) ei...". Aici trebuie să le legi, deoarece de la ,,Despre" nu este nicio propoziție. Am găsit și alte greșeli gramaticale destul de grave, precum ,,la" (în loc de ,,l-a") sau un ,,ia" (în loc de ,,i-a") și multe altele. Fii atentă la aceste lucruri! Ca un ultim lucru, am vazut și că ai propoziții cărora le lipsesc semnele de punctuație la final și ,,unul dintre psihiatrii" se scrie ,,unul dintre psihiatri".
Acum, că am terminat cu partea de gramatică și de exprimare (prin ,,terminat", vreau să spun că am terminat eu, căci ele nu s-au terminat), voi trece la conținut, concret. Problema pe care tu o abordezi în text este, după cum ai menționat și tu, ,,tulburarea de personalitate disociativă", mai precis, personalitatea multiplă. Eu sper că te-ai interesat și că te-ai documentat mult în legătură cu acest subiect, deoarece este unul delicat. Am o mică dilemă. Tu spui că el nu este nebun sub nicio formă (prin intermediul personajelor) și inspiri ideea că, deși nu este nebun, continuă să fie internat în spital. Este puțin deplasat. Un doctor nu internează un om, degeaba, chiar dacă acel om n-are nimic. Cumva, faci personajul principal feminin puțin cam clișeic. Faci să pară că tot personalul din spital, indiferent de pregătire sunt neexperimentați și doar personajul principal feminin se pricepe. Pe de altă parte, afirmi undeva următorul lucru: ,,Tatăl meu m-a înștiințat că aceasta este o boală destul de rară.". De aici, pare că fata nu este chiar așa de pricepută. Adică ea deja trebuia să știe asta. Plus că tu spui că ea nu voia să se facă psiholog, doar că tatăl ei a ,,transformat-o" în ,,mâna lui dreaptă". Mi se pare puțin cam deplasat acest lucru. Ori fata face asta din plăcere ori n-o mai face deloc. Și dacă tot o face, măcar să fie stăpână pe meseria ei și să știe ce face. Plus că acea aroganță cum că asistentele nu știu nimic despre boala lui, dar ea știe, așa că le lasă să creadă ce vor, aduce un aer ,,clișeic" personajului, în sensul că exagerează. Ai transformat-o în acel personaj ,,atotștiutor", dar, deoarece tu, ca scriitoare, nu ești sigură pe informații, folosești sintagme precum: ,,Tatăl meu m-a înștiințat", fiindcă vrei să te scoți tu, cumva. De aceea, am recomandat documentarea. Un plus ar fi că i-ai oferit personajului cele două personalități. Aici nu mi s-a părut că ai exagera, dar nu știu ce să spun în legătură cu criza de epilepsie. Bolnavii de ,,tulburare de personalitate disociativă" prezintă ca simptome: sentimente de pierdere a timpului, confuzie, tulburări de memorie, expunerea mai multor personalități, sentimente de disociere. Iar ceea ce am enumerat, se întâmplă adulților. Există, ce-i drept, convulsii, dar, din câte știu eu, la copii. Zic, totuși, să te mai documentezi, fiindcă atunci când alegi să abordezi o astfel de temă, trebuie să știi absolut tot, în proporție de sută la sută. Spun acest lucru, deoarece, prin cunoașterea bolii pe care o abordezi, tu îți creezi personajul. Revenind la ceea ce spuneam, personajul tău feminin este puțin clișeic, iar asupra personajului masculin nu deții controlul. Cât despre celelalte personaje, par doar de fundal, doar o recuzită, ca să existe lume, pur și simplu sau ca să ai deasupra cui să ridici personajul principal feminin. De asemenea, ai anumite lucruri puțin cam ,,insensibil" descrise. Din moment ce cartea ta este thriller psihologic, așa cum chiar tu ai precizat, nu poți să spui pur și simplu: ,,Primisem o veste proastă legată de sora mea, a fost agresată sexual acum trei zile..." și în următoarea propoziție: ,,William a agravat și mai tare situația.", unde, în primul rând cred că voiai să scrii: ,,Situația lui William s-a agravat și mai tare.", iar, în al doilea rând, este foarte insensibil scris. Adică sora ei a fost agresată, dar lasă asta! Hai să vorbim despre William! Și sora protagonistei poate dezvolta boli din această traumă, iar, ca psiholog, personajul principal ar fi trebuit să aibă un comportament mai empatic. Acest lucru nu o face inferioară situației lui William. Plus că nu înțeleg de ce îl faci pe el nebun, dar nu nebun, cum ar veni. Spui că nu este nebun, dar ajunge la crize în care ajunge legat.
Concluzii:
În concluzie, mai ai de lucrat foarte mult pe ceea ce înseamnă thriller psihologic, subliniind cu roșu și bolduit cuvântul ,,psihologic". Trebuie să te documentezi mai mult. Plus că, dacă este psihologic, ar trebui să te axezi pe William, nu pe fată. Adică nu îi pasă nimănui că fata a mâncat pui la cuptor cu părinții ei. Importantă este situația bolnavului, personajului datorită sau din cauza căruia cartea ta este psihologică.
De asemenea, recomand documentarea asupra mai multor reguli gramaticale. Ai greșeli grave.
Notă: 3
Plata: follow permanent contului meu și o părere (comentariu) la cartea mea
- Aura
