@-TheAngelOfTheNight-: „Un altfel de destin"

131 6 2
                                    

Titlul
Din păcate nu îmi inspiră prea multe. În general, titlurile cărților de dragoste, conțin în prealabil cuvinte ca „destin", „interzis", „păcat", „pasiune", etc. și personal, m-am săturat de același tipar. Vino cu ceva diferit, încearcă să spargi cumva toate aceste bariere, pe care tot voi vi le-ați impus.

Coperta
Mă deranjează că ea are tenul mult prea portocaliu, parcă a folosit prost autobronzantul, în timp ce el este foarte șters și amândoi împreună arată inestetic, parcă sunt puși cu mâna. Te sfătuiesc să încerci ceva diferit, sunt sigură că fetele de pe grup te pot ajuta în acest sens.

Descrierea cărții
Clișeul absolut, fata săracă și semi orfană dacă am înțeles bine, îndrăgostită de perfectul perfecților, care mai și urăște săracii. Cu părere de rău, descrierea nu este deloc atractivă, întruchipează o idee văzută și revăzută în jumătate din cărțile existente pe piață (și pe Wattpad) și nu mă animă cu nimic.
Revin la ideea cu semi orfelina: „Crescând doar cu mama și verișoara-părinții acesteia murind într-un accident-nu a avut un model patern de urmat,aceasta găsindu-și alinarea în cărți.", cine, ce, unde, cum, hm? Mi-am citat reacțiile. Am copiat citatul exact așa cum l-ai scris, fără spațiu după acele linii, care apropo, nu își au rostul acolo, cratima are strict rol ortografie, nu o folosești când vrei să redai explicații. Acum, părinții cui au murit într-un accident? Am presupus că ai personajului principal, dar apoi ai continuat cu mama și verișoara, așadar am reanalizat situația și m-am gândit că poate părinții verișoarei au murit, dar de ce ai fi zis de ea, când nu verișoara face subiectul propoziției și uite așa, nimic nu mai are sens (m-am prins din lectură după, însă doar din descriere, nu se înțelege absolut nimic).
Nu se pune virgulă înainte de „sau", pentru că practic tu legi două coordonate.
Ca și un tot unitar, descirerea nu îmi spune prea multe, nu mă animă, nu îmi trezește nimic. Îmbracă frazele într-un limbaj artistic, încearcă să induci puțin mister, descrie personajele în așa fel încât să mă faci să vreau să le descopăr. Nu pe mine neapărat, remarca este general valabilă pentru cititorii tăi.

Așezarea în pagină
Liniile de dialog ți s-au pierdut pe drum, la fel și pentru alineate.

Conținut
Pune diacriticele peste tot că am înebunit cu ele. Nu doar că este enervant, unele cuvinte își schimbă și sensul (sau-său, fată-față, etc.).
Nici înainte de „și" nu se pune virgulă.
Pentru început, vreau să comentez puțin doza de realism care la tine nu prea există. Spui că abia se descurcau de pe o zi pe alta, că mama ei avea două job-uri, că ea și cu verișoara munciseră ca să poată supraviețui. Apoi spui că au păstrat amândouă câte jumătate din salariu ca să își poată permite o locuință pe durata facultății, mai mult decât atât, protagonista a mai avut bani și de un laptop. Păi unde mai e sărăcia? Ai mai zis că din puținul pe care îl aveau, pregăteau o grămadă de mâncare, mai le rămânea și pentru oamenii străzii. Din nou, unde mai e sărăcia?
Mergând către profilele alese de acestea pentru facultate. Medicina, nu este un profil ca la liceu, este o facultate în sine, care la rândul ei are mai multe programe de studii: medicină, balneo, asistență. Deci cum ai formulat tu acolo este greșit. La fel și pentru management, tot program de studiu de numește.
Fetele astea în două secunde s-au lovit de un băiat, în alte două secunde au schimbat 4 replici seci, apoi adios, înapoi acasă. Unde e descrierea? Unde ne spui și nouă despre gândurile lor, sentimentele lor? Nimănui nu îi pasă despre detaliile nesemnificative ale camerei lor, ca de exemplu, că aveau un pat de două persoane sau cum erau colorați pereții. Descrie toate aceste lucruri doar în cazul în care trezesc anumite sentimente personajelor. Spre exemplu: „Pereții zugrăviți în albastru îmi aduceau aminte de nesfârșitele nopți de vară, în care căldura reprezenta unica și singura mea problemă. Odată cu timpul, cerul a îmbătrânit și el, preschimbându-se într-un gri șters, iar eu am încetat să mai privesc în sus." Ceva de genul.
În afara faptului că ai capitolele incredibil de scurte, chiar și pentru proză scurtă, nu ne spui nimic. Prezinți fapte tipice, dintr-o zi oarecare de școală ce tinde mai mult înspre liceu decât facultate, însă nu asta este ideea, ci faptul că ai un discurs narativ mult prea repezit, care nu spune nimic interesant. Ajută narațiunea cu descrierea, încearcă să spui mai multe detalii despre personaje, despre aspirațiile lor, nu trânti totul ca într-o salată. Mai trebuie să și amesteci ingredientele pentru gust.

Concluzii
Nu pot să spun că m-a atras ceva. Ai nevoie de o corectare serioasă, de mai multă implicare și documentare. Mult succes îți doresc.

Plata
Follow permanent grupului și mie, @M0rphy.
Nota: 1/5.

- Morphy

Critici IV |Finalizată|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum