Titlul:
În primul rând, am să menționez că titlul este original. Apreciez intenția. Totuși, nu știu cât de potrivit este. Nu este un titlu plictisitor, dar nici nu mă atrage. Adică este un titlu care te face să ridici din umeri, efectiv. Nu dă naștere curiozității.
Dar, lăsându-l așa cum este, voi vorbi despre modul în care l-ai scris. Cuvintele ,,Nu", ,,Te" și ,,Iubesc" sunt cu litere mari, iar săracul ,,spune" a rămas cu literă mică. Corect ar fi fost ori să scrii doar ,,Nu" și ,,Te" cu literă mare ori să scrii tot titlul cu literă mare. Există probleme și la punctuație. Ghilimelele folosite nu aparțin limbii române. Ghilimelele românești sunt așa: prima pereche jos, a doua pereche sus (,,cuvânt"). De asemenea, trebuie să te hotărăști la ce te referi. Adică îndemni să nu se spună exclamația, în special sau să nu se spună cele două cuvinte, în general? Adică eu văd două moduri de a scrie titlul:
• Nu spune ,,te iubesc"! - Aici, te referi la cele două cuvinte, în general.
• Nu spune: ,,Te iubesc!"! (Aici, deși nu arată bine, merge un semn al exclamării după a doua pereche de ghilimele, deoarece cuvintele dintre ghilimele sunt o exclamație, iar propoziția în sine este și ea o exclamație) - Unde te referi la exlamația în sine.
Coperta:
Nu mi se pare nimic rău la copertă. Totuși, se poate mai bine. Adică ai efectiv o poză cu o inimă (frântă, evident), desenată în creion, descoperită printr-o gaură în hârtie. Deși s-ar încadra cât de cât și ar avea o oarecare legătură cu titlul, este mult prea comună. Scrisul are și el un font extrem de comun, la fel de comune sunt și acele linii decorative, care se găsesc absolut oriunde în format ,,.png". În afară de titlu, nu se găsește absolut niciun nume de autor, pe care, dacă o să te hotărăști să-l pui în viitor, nu-l pune ca fiind numele de utilizator. Încearcă să găsești un pseudonim corespunzător, pentru a face coperta mai atractivă.
Descriere:
Descrierea nu prea arată bine, sincer.
În primul rând, am să încep cu ce e bine. Se pare că, spre deosebire de titlu, aici ai folosit ghilimelele corect și în situația corectă, fiindcă ai un dialog. Totuși, asta înseamnă că, obligatoriu, trebuie să ai acest dialog și în lucrare, deoarece ghilimelele arată că l-ai sustras de acolo. E bine că ai folosit virgulele, deși urmează să vedem dacă sunt și corect puse, deoarece nu este de ajuns doar să le pui.
În al doilea rând, am să continui cu ce nu e bine. Nu ai alineate. Trebuia să desparți cele două replici în două paragrafe. De fapt, după cea de-a doua replică urmează o povestire, deci trebuia să ai chiar trei paragrafe. Liniile de dialog folosite, nu sunt chiar linii de dialog. Sunt cratime (,,-"). Linia de dialog este aceasta: ,,—" și este semnul de punctuație corect. Cratima nu este corect pusă acolo. Unor cuvinte le-ai pus diacritice, altora nu le-ai pus. Am să las acest lucru în seama grabei, însă ar trebui corectat, totuși. Trecând la gramatică și mai precis la virgulele folosite, cu părere de rău te anunț că unde trebuia, nu le-ai pus, dar le-ai pus fix unde nu trebuie. La ,,Nu uita Red, atunci când..." este, de fapt, ,,Nu uita, Red, atunci când...". De asemenea, la ,,...atunci când inima primește prea multe lovituri pur și simplu se înegrește...", corect este: ,,...atunci când inima primește prea multe lovituri, pur și simplu se înnegrește.". Cuvântul ,,înnegrește" (precum și alte cuvinte) se scrie cu doi de ,,n". Înainte de ,,White", de asemenea, se pune virgulă. În loc de ,,17", scriem ,,șaptesprezece", deoarece suntem la română, nu la matematică. În cărți, exceptând unele cazuri (cum ar fi dățile sau unele elemente speciale sci-fi), numerele se scriu cu litere. După cuvântul ,,scutece" (recomand schimbarea expresiei, dar revin mai târziu aici), este punct. Apoi, începi cu literă mare întrebarea următoare. Nu ai cum să legi o întrebare de propoziția anterioară prin virgulă. Ai o cacofonie ,,rănească ca". După ce închei întrebarea celei de-a doua persoane, povestești, așa că trebuia să începi de la capăt, cu alineat și cu literă mare (evident), lucru pe care nu l-ai făcut, nici așa, scris în continuare, chiar dacă ai încheiat cu semnul întrebării. ,,Și avea dreptate." este o singură propoziție. Continui, apoi, cu ,,White pe care îl cunoștea...". Cuvântului ,,lumi" îi lipsește un ,,i". Este ,,lumii". După ,,accident", este semnul întrebării și începi următoarea propoziție cu literă mare. Revenind rapid la expresia pe care am recomandat s-o schimbi, vreau să spun că ,,ne știm de când eram în scutece" nu prea am mai văzut să fie folosită și oricum, trebuie să încercăm mereu să folosim exprimări cât mai frumoase. În loc de expresia asta, poți folosi ,,banala" ,,ne știm dintotdeauna" sau ,,ne știm de la o vârstă fragedă". Mi se pare oricum mai bine. Totuși, pare că întregul dialog nu duce nicăieri. Tot nu văd despre ce este vorba în lucrare. Nu atragi cu nimic și nu inspiri dorința de continua citirea cărții.
