Isi ridica o sparceana pufnind. Stau pe loc simtind raceala jurnalului de sub vesta mea.
-Teai intors de la casa mea, nu?
-Deja stii raspunsul.
-Imi pare rau sa te anunt dar oricine a intrat in camera mea va muri peste aproximaiv cateva minute.
-Imi pare rau sa te anunt dar asa ceva nu se va intampla caci eu am fost persoana care a facuto. Singura persoana care te poate scoate din inchisoare.
Privirea lui se intuneca iar eu imi regret cuvintele imediat. Inghit in sec cand ochii lui se opresc pe mine. Maxilarul lui se inclesteaza in timp ce eu pot simti vanataile de pe spare arzand.
-Ti se pare o gluma?
Tonul lui se schimbase instant. Rad caci nu imi permit sa se comporte cu mine ca si Taehyung. Sunetul catusele lui scot un sunet metalic ce ma face sa tresar. Incearca sa se ridice dar imi dau seama ca durerea il duce inapoi cu spatele lipit de asternuturile albe patate de rosu.
-Ce ai gasit?
Tac lasand cuvintele lui sa se strecoare in intea mea. Stiu ca se refera la jurnal dar stiu ca daca ii spun ca lam gasit ma condamn singura la moarte. Imi scotocesc mintea. Nu trebuie sa par suspecta.
-Tot ce a fost de gasit. Praf si ciment.
Pufneste. Ma priveste amuzat in timp ce se relaxeaza.
-Nu te prosti. Stiu ca tot era acolo. Nimeni nu sar fi atins de acel loc vreodata.
-E bine de stiut. La cat jeg am gasit nici nu ma mir.
Isi intoarce capul pe o parte. Secundele de tacere sunt mult prea lungi. Sau asa mi se pare?
-Teai mai gandit?
Rupe tacerea dar nu se intoarce cu fata spre mine.
-La ce?
Se intoarce intrun final cu un ranjet pe chip.
-La propunere, detectiv, la propunere.
-Nu am de gand sa imi ucid logodnicul. Nu am de gand sa apelez la tine ca sa o fac.
Rade intinzandusi mainile.
-Stim ambii ca vrei sa o faci.
-Mai pomenesti de asta odata si te arunc la solitar pana la proces.
-Ba nu o vei face.
Pumnii mi se incleasta in jurul gulerului lui in timp ce el isi pune mainile pe obrazul meu razand. Il strang mai tare in timp ce el rade.
- De ce te ambalezi asa?
Imi desprin degetele amintindumi de camerele de supraveghere. Ma asigur ca lam lipit de saltea. Ii strang degetele luandule de pe fata mea. Imi intorc spatele fiind petrecuta de rasetele lui. In salon se aud doar sunetul pantofilor mei si rasetele lui. Pumnul meu se stange iar unghiile imi strapung incet pielea.
-Gandestete, detectiv. Propunerea e inca valabila. Sunt generos!
Striga in urma mea in timp ce eu dau jaluzelele transparente la o parate. O vad pe blonda scunda asteptand langa usa.
-Domnisoara...
-Spunele paznicilor sa il bage la solitar pentru 5 zile.
Blonda isi mari ochii urmarinduma cand trantesc usa. Toti detinutii de la subsol incearca sa nu faca probleme caci stiu ca solitarul te face sa inebunesti incet.
Nu am chef sa stau. Miam terminat treaba. Trebuie sa merg acasa sa ma pregatesc de proces. E clar ca va fi condamnat la moarte dar nu stiu pe cine mai are in spate.
CITEȘTI
꧁Blood and Calls꧂
FanfictionCasa baloanelor. Asta obișnuiau să spună vecinii trecând pe lângă casa lui Jang Wonyoung și Kim Taehyung. Cuplul logodit, bogat, cu carieri stabile și văzuți bine în societate neștiind cât sânge se află pe mâinile lor. El, un avocat expert în domeni...