꧁Blood and Calls꧂

*59*

Wonyoung pov.

Îl văd pe Yoongi în sală. Este așezat pe scaunele din mijloc privind la scena goală. Pașii mei în ecou îl fac să își întoarcă ochii spre mine. Strânge din buze, eu așezându-mă lângă el. Luminile aurii îi luminează fața. Jacheta din piele maro îi scoate în evidență fel ochii. Pantalonii clasici de aceași culoare atârnă pe podea. Poartă pe desupt o cămașă crem. Fără cravată de data asta.

-Ne-am cunoscut la 12 ani. Se angajase într-o fabrică de ciment unde lucram și eu din când în când. Îmi vindeam marfa acolo.

-Droguri?

Îmi întorc ochii spre el. El în schimb, rămâne cu chipul înainte.

-Da. Nu vorbeam mult. Doar că odată a venit plin de sânge. Era în vestiare. L-am întrebat ce pățise. Nu mi-a raspuns. Mi-a spus doar că are nevoie să doarmă și că eu îl pot ajuta cu asta. Nu era tura lui atunci. Putea dormi pentru următoarele ore. A cerut Rohypnol sau Xanox. Îmi dadusem seama că e minor. Chiar dacă eu vindeam, o faceam oamenilor de peste 16 ani. Nu mi-am permis să mă folosesc de naivitatea lui. Mi-a spus că nu poate dormi și că somniferele nu își mai au efectul. I-am curățat rănile. Avea răni de cuțit și vânătăi destul de dure. Mi-a spus doar cuvântul "Kim" înainte să leșine de durere.

Se întoarce spre mine.

-Kim Taehyung.

Zic eu strângând din buze. Deci nu numai libertatea a fost scopul lui Park. Știa că îl vreau mort pe Kim deci s-a folosit de mine ca și scuză. Nu mă surprinde.

-După asta am devenit apropiați. Stătea la mine de mai multe ori. Locuiam singur deci îi era mai ușor la mine. Peste un an și-a ucis părinții. L-am găsit într-un câmp cu flori. Era aprilie. El, Park Jimin, plin de sânge într-un câmp cu flori pustiu. Dormind cu un cuțit lângă el. L-am luat la mine. A locuit cu mine câteva săptămâni. După ce cazul nu mai era în gura lumii s-a întors în casa lui ca apoi să se mute în Seul.

-Atunci erați în Busan, nu?

-Da. La 15 ani crimele lui au intrat în vizorul poliției. El nu era panicat din cauza asta. Nici gând. Era prea bun ca să fie prins de polițiști care erau atunci la secție. Șeful era un tembel drogat ce venea din an în paște la secție. Era panicat în legătură cu sora lui. Rose. Avea nevoie de bani și a apelat la mine. Am vrut să îi împrumut. A refuzat spunându-mi că va fi plecat chiar și din țară și că nu va reuși să mi-i întoarcă. Eu eram angajat. Ilegal dar angajat. Mi-am falsificat actele. Atunci aveam la fel ca el 15. Încă mă ocupam cu marfa dar banii nu îmi ajungeau căci mulți dintre clienții mei au fost închiși. Lucram avocat și i-am dat și lui câteva cazuri. El le rezolva, eu dădeam raportul sub numele meu iar el lua banii. A făcut peste un milion atunci. Erau bani enormi pentru el. Am ținut legătura iar el a urcat în primul tren către Seul. Era prea târziu. A ucis juriul și a intrat la conducere dar Rose a întrat în comă iar asta la distrus.