Wonyoung pov.
Un sunet ca de o arma descarcata imi strapunge timpanele cand ochii mise deschid larg. Imi surprind mainile inclestate in materialul fin al plapumei albe in timp ce imi revinin simtiri ca sa imi vad mainile bandajate. Perdelele sunt trase. Clipesc des ca sa realizez ca plapuma si perna nu sunt albe iar eu nu imi amintesc sa imi fi schimbat lenjeria de pat zilele astea. Nu imi amintesc sa fi avut ceva gri pentru pat.
Imi trec mana prin par. Un material strans puternic ma strange de umar.
-Ce...
Dau sa zic ca sa imi vad umarul bandajat cu cateva straturi strans legate ce se termina in jurul gatului. Cand imi misc cealalta mana ma blochez. Dau cu ochii de un brat plin de rani ce se odihneste in jurul meu. Inghit in sec gandindu-ma la Taehyung si la seara trecuta. Daca stau sa ma gandesc nu am pasit in dormitorul sau niciodata. Imi inchid ochii pentru cateva secunde stiind ca va iesi urat daca raman. Incerc sa ma intorc cu gandul ca sunt in casa lui Taehyung. Strang din dinti cand mana lui ma trage mai aproape iar apoi deschid ochii simtind cum imi cade falca.
Parul negru ii este imprastiat pe perna mea iar bratele ii sunt in jurul meu. Are doar o pereche de pantaloni pe el, fapt ce lasa la vedere o gramada de rani ce par vechi pe spatele lui. Park Jimin doarme linisit, pe jumatate gol langa mine.
-Ce naiba crezi ca faci?
Incerc sa ma rastesc dar din gura mea ies doar niste sunete ragusite ce abia se aud dar se pare ca pentru urechile lui sunt de ajuns. Fata i se schimonoseste dar nici gand sa se miste. Palma mea il loveste in piept in timp ce imi fortez vocea sa scoata niste sunete care sa il poata convinge sa isi miste mainile de pe mine.
Imi imping limba in obraz in timp ce il privesc cum deschide ochii si abia de reuseste sa se fereasca de palma mea.
-Ce faci?
Ma intreaba in timp ce imi prinde incheieturile mainilor analizandu-mi umarul si bandajele de pe maini.
-Ce fac?! Ce faci tu aici?
Il vad ridicand din sprancene in timp ce imi da drumul la maini, scufundandu-se inapoi in pat.
-Vrei sa ma intrebi ce fac in casa mea? Nici-un mersi? Nici-un multumesc ca ti-am salvat viata ta si pe a celui mic?
-Explicatii.
-Sunt prea obosit pentru asta.
Strang din dinti luandu-mi telefonul de pe podea. Ma ridic din pat tragand plapuma dupa mine si lasand-ul sa se inveleasca cu aerul daca tot e prea obosit sa imi explice. Deschid usa camerei cu cuvintele sale de indignare insotindu-ma. Tin plapuma strans in jurul meu in timp ce inchid usa blocandui campul vizual catre mine. Imi aprind telefonul dand cu ochii de zeci de mesaje de la Yoongi, Felix si Minnie. Ridic din sprancene privind catre mesajele lui Rose. Inchid usa baii rotind cheia in broasca si asezandu-mi coatele pe marginea chiuvetei. Apas pe notificarea de la Rose.
Mesaj sters
Mesaj sters
Mesaj sters
Mesaj sters
Mesaj sters
Mesaj sters
Mesaj sters
Fotografie stearsa.
Cartea se va duce din rau in si mai rau. Capitolele astea sunt mai cringe dar se va rezolva pe parcurs. Multi ati vrut ceva romance intre ei iar pentru ca am ajuns la 6000 de lecturi v-am intrat in voie.
CITEȘTI
꧁Blood and Calls꧂
FanfictionCasa baloanelor. Asta obișnuiau să spună vecinii trecând pe lângă casa lui Jang Wonyoung și Kim Taehyung. Cuplul logodit, bogat, cu carieri stabile și văzuți bine în societate neștiind cât sânge se află pe mâinile lor. El, un avocat expert în domeni...
