-Am spus clar data trecuta. Oare doar Lilith ma auzit?
Imi inghit cuvintele, strangandu-mi degetele in pumni, ale caror palme sunt ranite de prea multe ori. "Adunarea" e pe cale sa se termine iar cativa dintre ei nu s-au aratat. Greutatea bricegului din rochie imi apasa coapsele, iar nevoia de a-l scoate imi arde mainile. Nevoia de a o rani pe ea. Dar cum sa o ranesc pe ea fara sa il ranesc pe el? Cum sa il ranesc pe el fara sa ma ranesc pe mine si cum sa o ranesc pe Wonyoung fara sa imi ranesc fratele? Cum sa fiu loiala fiecaruia? Cum sa nu ranesc pe nimeni?
-Sunt sigura ca se vor arata.
Ii spun auzind usa deschizandu-se si odata cu ea alungandu-mi gandurile in care ma scufund de fiecare data cand am ocazia.
-Blondul.
Fiorii imi strapung sira spinarii. Cuvantul scos de Axel ii aduc ochii lui Hoseok pe mine iar faptul ca doar cand ii pot oferi informatii ma ia in seama incepe sa ma de-a peste cap.
-Se tine de plan.
Zic gandindu-ma la ochii lui ce ma strapung de fiecare data cand il vad prin holurile sectiei de politie.
-Se pregateste sa ii ia locul. Trebuie doar sa ne miscam mai incet pentru a nu ridica suspiciuni.
-Inteleg...
Soaptele lui Hoseok imi dau de veste ca nu e de acord iar eu ma retrag in scaun, inchizadu-ma ca un fluture.
-Lilith, condu-i pe toti afara.
Nimeni nu mai asteapta ca Lilith sa se ridice, fiecare isi croieste drumul catre usa, parasind masa neagra cu o inclinare usoara din cap la care Hoseok inchide ochii. Imi rod sangele in palma, pregatindu-ma sa ies, dar cand degetele mele inchegate in sange imi ating rochia, mana lui ma apuca de umar tinandu-ma in scaun.
-Am ceva de vorbit.
Capul lui Lilith se intoarce involuntar cand ii aduce cuvintele lui Hoseok iar ochii ii cad pe mine, sfasiindu-ma din priviri. Corpul ei e inca pe scaun si nu pare ca are inenti de a se scula prea devreme, nu si dupa ce al auzit pe Hoseok cerand spatiu. Usa e trantita dar Hoseok nu pare sa ii dea prea multa importanta lui Lilith. Eu in schimb ma ridic in picioare odata ce el e intors cu spatele la mine, cu privirea atintita asupra unui tablou. Imi strang mainile pe langa corp, cu privirea vicleana a lui Lilith pe degetele mele si pe buzunarul unde se afla briceagul.
-Ai trei zile.
Cuvintele se rasuna in camera tare si raspicat. Ma incrunt.
-C-Ce?
-Ai trei zile sa imi aduci copilul.
Degetele mi se opresc la baza buzunarului din dreapta. Aerul pare brusc mai greu.
-Il vei ucide?
Ma gandesc la cat de mult lipsea Jimin pentru a se duce sa il vada pe Regulus o data pe zi. Pentru a decide sa revina in Coreea din America pentru un copil ce nici macar nu ii apartine. Simplul gand de a-l lua de langa el imi starneste un tremur. Risc un glont in cap de la el daca afla dar risc unul si de la Hoseok daca nu o fac.
-Daca va fi nevoie.
-Nu putem-
-O voi face eu.
Strang din dinti cand ea intervine iar degetele mele nu intarzie sa se infasoare in jurul briceagului.
-Te vei ocupa de el daca vrei dupa e o aduce Rose. Locuieste in aceasi casa cu ei pana la urma.
Ma trezesc cu degetele ei pe umarul meu si cu buzele pe urechea mea. Lumina verde ii face tenul sa para oarecum mult mai palid, mult mai lipsit de viata. Unghiile ei lungi si negre imi lasa zgarieturi pe clavicula dar corpul meu nu se poate misca pentru a o respinge. Si chiar daca ar face-o, ambele stim cine are mai mult control dintre noi.
-Continua sa incerci...
Soapta ei imi hotaraste degetele sa deschide briceagul in buzunar. Nu realizez cand lama cutitului imi strapunge piciorul. Daca ma gandesc mai bine, nici macar nu mai doare atat de mult. Cat n-as da sa fi fost ea in locul meu...
-O voi face.
CITEȘTI
꧁Blood and Calls꧂
FanfictionCasa baloanelor. Asta obișnuiau să spună vecinii trecând pe lângă casa lui Jang Wonyoung și Kim Taehyung. Cuplul logodit, bogat, cu carieri stabile și văzuți bine în societate neștiind cât sânge se află pe mâinile lor. El, un avocat expert în domeni...