It's Not Incest!

Capitolul 3.

Rojo's p.o.v.

- Încearcă astea!

Spun eu, dându-i în brațe lui Naranja un teanc de haine.

- Pentru?

Întreabă el nepăsător. Îmi pun mâinile în șolduri și îl privesc cu o sprânceană ridicată, apoi spun:

- Pentru că vreau să văd cum îți stă.

- Pentru?

- Ca să știu ce să cumpăr.

- Nu am nevoie de haine noi.

Spune el, încercând să îmi dea hainele, dar eu doar le iau și i le dau înapoi. În prezent, eu și Naranja ne aflăm la unul din magazinele frecventate de adolescenți din mall. În mod normal, cumpărăm haine de la adulți, dată fiind mărimea noastră. Vreau să spun, eu am aproape 18 ani, iar Naranja are 20 și ceva. Nu prea găsim haine la magazinele pentru adolescenți care să ne vină nouă, nu ne comparăm cu puștii de 15-16 ani, dar astăzi am un motiv foarte bun pentru care cumpărăm de aici. Cum am zis deja, hainele de pe aici nu prea sunt pe măsura noastră, ceea ce înseamnă să ori ne sunt scurte, ori strâmte, iar asta egal un singur lucru: mulate!

Simt cum începe să mi se ridice temperatura corpului doar când mi-l imaginez pe Naranja într-o pereche de blugi mulați, exact în zonele care trebuie, și cu un tricou care îi evidențiază corpul lucrat, ahhh!

Revino-ţi, Rojo! Revino-ţi! Nu e momentul pentru una din fanteziile tale. O erecţie acum e fix ceea ce îţi lipsea!

- Ba ai. Mama a zis să ne luăm amândoi haine noi. Acum du-te și probează!

Dau din mâini în semn de "mișcă-te odată", iar Naranja pufnește din nas, apoi merge unde erau cabinele și intră într-una din ele, cu toate hainele alese de mine în brațe. Rânjesc satisfăcut, apoi încep să mă mai uit și la alte haine pe care aș putea să îl pun să le încerce.

- Cheamă-mă când ești gata!

Strig eu, începând să iau niște umerașe cu haine. Continui să mă uit și rânjesc când dau cu ochii de secțiunea de pantaloni scurți.

- Oh, Naranjaaa, vrei să probezi niște pantaloni scurți sau extra scurți? Cum? Ești sigur? Extra scurți? Binee, dacă așa vrei tu.

Șoptesc, în timp ce iau câteva perechi de pantaloni. Mă întorc la cabinele de probat, cu un rânjet mare pe buze și mă așez pe una din băncuțele instalate acolo, cu toate hainele alese în brațe.

Slavă cerului că există așa ceva în magazinul ăsta, altfel aș fi fost mort, îmi spun eu în minte, în timp ce îmi fac vânt cu tricoul. Ai zice că un magazin de fițe din mall ar avea și aer condiționat!

- Rojo?

Se aude vocea lui Naranja, din cabină, chemându-mă. Las hainele pe băncuţă, mă ridic în picioare, apoi spun:

- Sunt aici. Ești gata?

Naranja nu răspunde la întrebarea mea și dă pur și simplu perdeaua de la cabină la o parte. Îl privesc și mai mai să îmi sară inima din piept.

- Dumnezeule, anunță-mă înainte! Era să fac atac de cord!

Spun pe un ton dramatic, în timp ce îi fac semn să se întoarcă ca să pot să văd cum arată pe toate părțile. Naranja își dă ochii peste cap, apoi se întoarce așa cum i-am zis eu să facă.

- Arăți super!

- Arăt super stupid.

Mă contrazice el, pe un ton serios, punându-și mâinile în sân, lucru care, îl făcea să pară și mai atractiv decât era deja.