It's Not Incest!

Capitolul 81.

Violet's p.o.v.

Uneori nu am cuvinte să exprim cât de mult pot să îl iubesc pe băiatul ăsta...

***

- E destul, Rojo...

Spun eu, mușcându-mi buza de jos pentru a opri un geamăt. Rojo se oprește din ce făcea și își ridică privirea spre mine, făcându-mă să mă simt puțin rău că îl opresc, când el se străduiește atât de mult să facă totul cât mai confortabil pentru mine. 

- Ești sigur? Nu vreau să te doară.

Spune el pe un ton serios. Oftez, apoi îmi întind mâna în direcția în care am impresia că se afla el. Rojo se apleacă în față, până când mâna mea face contact cu obrazul lui. Îl mângâi ușor, în timp ce afișez un zâmbet, nu că ar putea el să îl vadă, apoi spun:

- Sunt obișnuit, e în regulă.

Rojo pufnește din nas și își pune mâna peste a mea spunând pe un ton dur:

- Nu, nu e!

Până să apuc eu să prăcesez, Rojo dispare din nou sub pătura pe care o avea peste el și nu durează mai mult de câteva secunde să simt ceva ud și moale mângâindu-mi una din cele două părți inferioare, în timp ce degetele lui continuă să se miște în interiorul meu. 

- Rojo...

Îi rostesc eu numele printre gemete când simt că sunt aproape, în timp ce îmi pun mâna pe capul lui, încercând și eșuând să îl opresc. Îmi închid ochii și îmi dau capul pe spate, atingându-mi climaxul și dându-mi drumul, fără voia mea, în gura lui Rojo. Cu fiecare secundă trecută, simt cum bătăile inimii mele accelerează și mi-se formează un nod în gât care îmi taie răsuflarea, putând doar să îmi imaginez cât de greu era respiratul pentru Rojo, care doar ce înghițise ce am produs, în timp ce avea și o pătură pe cap. 

- Te simți mai bine acum?

Se aude vocea lui Rojo întrebând, la scurt timp acesta ieșind de sub pătură. Îl privesc confuz, neștiind efectiv ce să spun, iar când el observă asta, continuă:

- Mă gândeam că te vei simți mai bine după ce îți dai drumul o dată, până când trecem la treabă.

Evit să îl privesc direct, până când simt cum îmi ia mâna și o duce la buze sărutând-o și făcându-mă să fiu recunoscător că a acceptat să o facem pe întuneric, pentru că dacă l-aș fi văzut clar sărutându-mi mâna aș fi fost mai jenat și excitate decât sunt deja.

- Ei bine, înapoi la treabă!

Spune el vesel, strângându-mi ușor mâna și aplecându-se peste mine până când fețele noastre sunt la doar câțiva milimetrii una de cealaltă. Îmi închid ochii, presimțind deja ce are de gând să facă, și, așa cum mă așteptam, încep să simt buzele lui peste ale mele sărutându-mă gentil. Îi răspund la sărut, dar îl las pe el să îl conducă, ceea ce îi dă încredere să îl adâncească și să îl facă mai intens și pasional.

După câteva clipe, rupem sărutul din cauza lipsei de oxigen, amândoi respirând sacadat și încercând să ne recăpătăm răsuflarea. Rojo își revine mai repede decât mine, avantajul în a fi sportiv, apoi începe să îmi atace gâtul cu săruturi și mușcături, coborând tot mai jos pe umeri, piept, apoi abdomen și nu în cele din urmă pe, ahhh, burtica mea adorabilă, cum îi place lui să îi spună, căreia pare să îi acorde o atenție deosebită.

Nu am înțeles niciodată care-i faza cu el și obsesia lui pentru burta mea, dar fiecare cu fetishurile lui, presupun...

- E destul, Rojo...