It's Not Incest!

Capitolul 75.

Rojo's p.o.v.

- Am făcut ceva?

Întreb eu, privindu-l confuz pe Violet care îmi bloca drumul. Violet își pune mâinile în sân și continuă să mă privească încruntat.

- Tu să îmi spui.

Răspunde el, pe un ton foarte necaracteristic lui. Continui să îl privesc confuz, încercând să îmi dau seama ce aș fi putut să fac ca să provoc asta, dar nu îmi vine nimic în minte, așa că nu spun nimic. 

Totul era în regulă, până acum câteva clipe. Am fost la club, ne-am distrat, am vorbit, băut, chestii normale pe care le faci într-un astfel de loc, apoi am decis că se face cam târziu și ar trebui să plecăm. Am comandat un uber și am dus-o întâi pe Cyan acasă, pentru a ne asigura că ajunge în siguranță și nu pățește nimic, apoi ne-am dus noi acasă și am cheltuit destul de mulți bani pe cursă, din moment ce Cyan stă departe de club și de locul în care e apartamentul nostru. Mă rog, banii nu sunt o problemă, avem destui.

 Revenind, am ajuns în fața blocului, am urcat până la etajul nostru, am intrat înăuntru, ceea ce ne conduce la momentul prezent, când am decis că vreau să merg să dorm în camera mea, pentru că eram obosit, dar Violet a decis că are alte planuri.

- Nu ai făcut ceva rău, neapărat, nu ai apucat probabil, doar ceva ce nu ar fi trebuit să faci. Să nu crezi că nu am aflat! Mereu aflu până la urmă, nu te poți ascunde de mine! Eu știu totul!

Ok, Black junior, dar ce știi mai exact?! Ce am făcut?? Spune-mi și mie ca să știu și eu!

Îmi mut privirea spre Naranja, în încercarea de a obține niște răspunsuri, dar acesta doar mă privește lipsit de orice expresie, cu mâinile împreunate pe piept.

- Nu te uita la mine, e vina ta.

- Vina mea că ce?!

Întreb eu, pe un ton mai disperat decât intenționam. Nu că aș fi disperat, dar ar fi drăguț să știu de ce iubitul meu nu mă lasă să merg în camera mea să dorm și a început să se ia de mine. Cum am spus mai devreme, totul era normal, la club a fost ok, pe drum tot la fel, dar imediat ce am ajuns acasă, întreaga dispoziție a lui Violet s-a schimbat, iar Naranja nu ajută deloc situația!

- Cum ai putut să ne înșeli cu o tipă random din club chiar sub ochii noștri?!

- Să vă înșel? Nu am făcut așa ceva!

- Oh nu? Doar pentru că nu am fost de față și nu am văzut-o cu ochii mei, nu înseamnă că nu s-a întâmplat! Naranja mi-a povestit totul! Mi-a spus cât de seductiv erai cu fata aia de la club care ți-a sărit în brațe chiar în fața lui! Cine ți-a zis că ai voie să flirtezi cu altcineva cât ești într-o relație cu noi?!

Naranja... nu era necesar ca Violet să afle de asta! Nu știu dacă să fiu supărat pe tine că i-ai spus de faza cu Velvet, sau recunoscător că nu i-ai menționat numele, pentru că asta ar înrăutăți și mai mult situația!

- Să înțeleg că sunteți supărați pe mine, sau geloși pe fata aia?

Întreb eu, simțindu-mă jignit de faptul că Violet crede că aș putea să îi înșel vreodată, după cât de mult am muncit pentru a-i face să se îndrăgostească de mine și cât m-am chinuit să fac să fim împreună. Îi privesc încruntat pe Violet, apoi pe Naranja, dar încruntătura de pe fața mea dispare imediat ce observ expresiile de pe fețele lor.

Mi-am găsit răspunsul, îmi spun eu în minte, în timp ce îmi dau ochii peste cap la cât de roșii erau obrajii celor doi.

- Nu contează, asta nu schimbă faptul că ne-ai înșelat!