Capitolul 36.

1.1K 87 38
                                    

Vreți Q&A? Răspundeți cu DA sau NU. Dacă da, lăsați întrebări. Vreau să știu clar ce am de făcut, nu să pierd timpul așteptând, ca să pot posta mai des.

Rojo's p.o.v.

Încetul cu încetul, îmi deschid ochii și pe moment sunt orbit de lumina puternică ce invada încăperea. Clipesc în mod repetat, așteptând ca ochii mei să se obișnuiască cu lumina, în timp ce îmi simt corpul revigorat și extenuat în același timp. Nu bag în seamă prea mult senzația, fiind ceva normal pentru mine în diminețile de după o zi de sport intens, și dau să mă ridic în șezut. Când nu reușesc să fac asta, privesc confuz în stânga și în dreapta mea, constatând că ceva sau mai bine zis cineva mă împiedica din a face și cea mai mică mișcare. Două brațe înfășurate în jurul meu, unul din stânga mea, iar celălalt din dreapta, mă țineau strâns de tot, permițându-mi cu greu să și respir. Privirea mea se mută de pe ele pe posesorii lor și imediat ce dau cu ochii de aceștia, evenimentele petrecute noaptea trecută apar în mintea mea precum un flashback.

- Deci nu a fost un vis...

Șoptesc eu, fericit și în același timp confuz. 

Dintr-odată, simt unul din brațele care stătea pe mine mișcându-se, odată cu el și persoana aflată în dreapta mea. Îmi țin răsuflarea, speriat, până când acesta își deschide ochii și mă privește somnoros, frumoșii lui ochi mov întâlnindu-i pe ai mei. 

- Neața...

Spune el, luându-și mâna de pe mine și ducând-o la gură pentru a-și opri un căscat.

- Neața.

Răspund eu, încă nesigur de ce avea să se întâmple acum. Violet îmi oferă un zâmbet, apoi întreabă, ca și când nu ar fi fost deja evident:

- Te-ai trezit?

- Da... Îmi pare rău că te-am trezit.

- Nu-i nimic.

Spune el, apropiindu-și fața de a mea și lăsâdu-mi un sărut scurt pe buze, înainte de a-și lăsa capul pe pieptul meu și a-și ascunde fața în el, făcându-se comod, în timp ce își înfășoară la loc brațul în jurul bazinului meu. 

Zâmbesc la cât de drăguț e gestul lui și nu mă pot abține să nu îi las un sărut pe creștetul capului, în timp ce îl strâng în brațe cu mâna mea dreaptă, care, de altfel, era și singura liberă.

- Ai dormit bine?

Întreabă el.

- Presupun că da.

- Mă bucur atunci.

- Violet?

- Hmm?

- A-Aseară... chiar s-a întâmplat... ce cred eu că s-a întâmplat?

- Ce crezi tu că s-a întâmplat?

Întreabă Violet, întorcându-se pe burtă și ridicându-și capul pentru a mă putea vedea, privindu-mă cu o expresie inocentă pe față. Mă uit la el, ușor încruntat, apoi pufnesc din nas și spun:

- Nu mă tachina!

- Scuze... Da, s-a întâmplat.

Confirmă el, apropiindu-și fața de a mea și lăsându-mi un sărut scurt pe buze. 

Preț de câteva clipe, ne uităm adânc unul în ochii celuilalt, până când Violet își pune mâna dreaptă pe obrazul meu și își apropie fața de a mea tot mai mult. Știind deja încotro se îndreaptă asta, îmi închid ochii, în timp ce îmi înfășor mâna în jurul taliei lui, ținându-l strâns. Buzele mele fac contact cu ale lui, iar ceea ce inițial părea un sărut inocent, devine din ce în ce mai pasional, cu fiecare secundă trecută.

It's Not Incest!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum